Discuții internaționale pe 2 aprilie
Premierul britanic Keir Starmer a anunțat miercuri faptul că ministrul britanic de Externe, Yvette Cooper, va găzdui un summit virtual pentru a discuta cu țările care au semnat declarația comună de luna trecută despre restabilirea navigației în Strâmtoarea Ormuz, scrie POLITICO.
Întâlnirea va avea loc joi, pe 2 aprilie 2026, în format virtual. Premierul britanic Keir Starmer a afirmat că întâlnirea „va evalua toate măsurile diplomatice și politice viabile pe care le putem lua pentru a restabili libertatea de navigație, a garanta siguranța navelor și a marinarilor blocați și a relua transportul de mărfuri vitale”.
Mai multe țări au semnat declarația comună prin care s-au angajat să depună „eforturi adecvate” pentru protejarea Strâmtorii Ormuz, printre acestea aflându-se Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, Franța, Italia, Germania și Țările de Jos. Potrivit BBC, Starmer a reiterat faptul că Marea Britanie nu va fi atrasă în conflictul din Orientul Mijlociu.
Strâmtoarea a fost blocată de Iran ca urmare a atacurilor lansate de SUA și Israel începând cu 28 februarie 2026. Acest lucru a dus la o creștere semnificativă a prețurilor globale la petrol, un baril ajungând chiar și la 120 de dolari. Datele oferite de Agenția Internațională a Energiei (2026) arată că, din cauza blocajului, livrările de petrol din Golful Persic au scăzut cu 30%, afectând astfel piețele globale.
Marea Britanie va găzdui săptămâna aceasta discuții între 35 de țări, menite să formeze o coaliție pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, pe fondul reacției țărilor la amenințarea lui Donald Trump de a pune capăt conflictului cu Iranul fără a asigura securitatea acestei căi navigabile vitale. Premierul britanic, Sir Keir Starmer, a declarat miercuri că reuniunea miniștrilor de Externe va discuta modalități de a „face strâmtoarea accesibilă și sigură după încetarea luptelor”. De asemenea, săptămâna aceasta se vor întâlni și planificatorii militari pentru a discuta opțiunile navale, relatează Financial Times.
Prim-ministrul britanic a declarat că ministrul de Externe al Regatului Unit, Yvette Cooper, va găzdui discuții la nivel ministerial pentru a „evalua toate măsurile diplomatice și politice viabile pe care le putem lua pentru a restabili libertatea de navigație, a garanta siguranța navelor și a marinarilor blocați și a relua transportul mărfurilor vitale”.
Alte țări, printre care Franța, Țările de Jos și statele din Golf, au fost implicate în discuții private cu privire la resursele navale pe care ar fi dispuse să le pună la dispoziția unei potențiale coaliții, au declarat pentru FT patru oficiali informați cu privire la discuții.
Escortele militare, operațiunile de dragare a minelor și alte măsuri de apărare împotriva unor posibile atacuri din partea Iranului sunt toate luate în considerare, au spus oficialii. Coaliția propusă nu ar funcționa ca o misiune NATO și ar implica țări din afara alianței militare. Propunerea este menită să fie pusă în aplicare după un armistițiu în războiul SUA-Israel împotriva Iranului, dar este accelerată ca răspuns la amenințarea lui Trump.
Marți, președintele SUA a declarat că țări precum Marea Britanie ar trebui să „își procure singure petrolul” dacă se confruntă cu posibile penurii cauzate de criza din Strâmtoarea Ormuz, criticând dur refuzul acestora de a se implica direct în războiul SUA-Israel împotriva Iranului. Teheranul a închis strâmtoarea, prin care treceau anterior aproximativ 20% din petrolul și gazul mondial, ca represalii pentru atacurile SUA-Israel de la sfârșitul lunii februarie.
Prețurile globale la energie au crescut ca răspuns, alimentând temerile privind o criză economică de durată. Țările europene au respins inițial cererea lui Trump de luna trecută de a-și trimite forțele navale în strâmtoare, de teama de a fi târâte în conflict.
Diplomații au declarat, de asemenea, în privat, că guvernele lor nu erau dispuse să-l ajute pe Trump să rezolve o problemă pe care el o crease. Însă amploarea crizei energetice și îngrijorările legate de o blocare pe termen lung a transporturilor de petrol și gaze, precum și condamnarea repetată de către Trump a aliaților NATO pentru că nu sunt dispuși să-l susțină, au forțat o reevaluare a situației, au spus oficialii. Starmer a declarat că Marea Britanie „explorează fiecare cale diplomatică care stă la dispoziție” ca parte a eforturilor menite să „redeschidă Strâmtoarea Ormuz”.
„În urma acestei întâlniri, vom convoca și planificatorii noștri militari pentru a analiza modul în care ne putem mobiliza capacitățile”, a adăugat Starmer. Însă premierul britanic a declarat într-o conferință de presă la Downing Street că orice operațiune internațională menită să mențină strâmtoarea deschisă ar putea fi complexă și haotică.
„Nu cred că se poate presupune neapărat că o dezamorsare a conflictului ar duce în mod necesar, în același timp, la redeschiderea în condiții de siguranță a Strâmtorii Ormuz”, a spus el. El a adăugat: „Trebuie să fiu sincer cu oamenii în această privință: nu va fi ușor.”
El a spus că problema transportului maritim în regiune nu este disponibilitatea asigurărilor, ci „siguranța și securitatea trecerii”. Doi dintre oficialii informați cu privire la discuții au spus că formarea coaliției navale a fost complicată de natura disparată a resurselor disponibile de la fiecare participant.
Unele țări s-au oferit să furnizeze dragamine, dar nu și fregate pentru a le apăra, de exemplu. Un purtător de cuvânt al ministrului belgian de Externe a declarat că efortul este „foarte similar cu coaliția de voință din Ucraina”, formată pentru a proteja un potențial armistițiu în războiul Rusiei împotriva Kievului.
Belgia nu se numără printre cele 35 de țări care au aderat oficial la inițiativa condusă de Marea Britanie, dar este totuși dispusă să participe la coaliție în cazul unui armistițiu, a spus purtătorul de cuvânt, adăugând: „Totul va depinde de decizia pe care o va lua președintele Trump...
În acest moment nu este foarte clar care va fi următoarea etapă.”