Fraudă cu fonduri europene
Procurorul-șef european, Laura Codruța Kovesi, a solicitat, marți, 28 martie 2026, Parlamentului elen ridicarea imunității a 11 deputați în exercițiu, în cadrul unei anchete complexe privind o presupusă schemă de fraudă organizată ce implică fonduri agricole. "Este esențial ca aceste anchete să se desfășoare fără obstacole pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii Europene", a declarat Kovesi. Această cerere a fost emisă în conformitate cu Regulamentul Parchetului European (EPPO) și legislația națională greacă.
În plus față de cei 11 deputați, ancheta vizează și cinci foști parlamentari, iar informațiile preliminare indică o posibilă implicare a unui fost ministru și a unui viceministru al Dezvoltării Rurale și Alimentației. Parchetul European din Atena investighează, de asemenea, activitatea funcționarilor de la Agenția greacă de plată și control pentru orientare și garantare a ajutoarelor comunitare (OPEKEPE), având în vedere că faptele ar fi fost comise în 2021.
Conform datelor furnizate de EPPO, ancheta se axează pe infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, inclusiv instigarea la abuz de încredere, fraudă informatică și fals în declarații. Aceste acțiuni au fost identificate ca parte a unei scheme de fraudă extinse, care a generat un prejudiciu total estimat la 2,9 milioane de euro în bugetul UE. Anchetatorii subliniază că aceste acte sunt parte dintr-un mecanism organizat prin care fonduri europene erau direcționate către beneficiari neeligibili.
În acest context, Laura Codruța Kovesi a subliniat gravitatea situației, afirmând că "există probe clare că această activitate infracțională este foarte sistematică și bine organizată". De asemenea, Parchetul European a inițiat investigații asupra a 324 de persoane identificate ca beneficiari ai subvențiilor, ceea ce a dus la identificarea unui prejudiciu estimat la peste 19,6 milioane de euro.
Printre metodele folosite de suspecți se numără depunerea de declarații false privind dreptul de proprietate sau utilizarea de contracte de închiriere false pentru terenuri necorespunzătoare sau inexistente. Aceste acțiuni sunt parte a unui sistem bine structurat, care a funcționat pe parcursul mai multor ani și care a fost descoperit de procurorii europeni în urma unor investigații inițiale.
Cazurile de fraudă nu sunt izolate, ci fac parte dintr-un fenomen mai larg, care a condus la arestări în masă în Grecia. De exemplu, 64 de persoane au fost puse sub acuzare pe 18 februarie 2025, iar alte 22 de persoane au fost acuzate în ianuarie 2025, cu termene de judecată programate pentru 16 mai și 24 martie 2025, respectiv. Totodată, alți 14 suspecți au fost puși sub acuzare anul trecut.
Pe lângă impactul economic, această schemă de fraudă a fost asociată cu achiziționarea de bunuri de lux, călătorii și vehicule de către suspecți, care nu aveau legături reale cu sectorul agricol. În timpul unei vizite anterioare în Atena, Kovesi a declarat că este hotărâtă să curățe sistemul de corupție și nepotism care a afectat activitatea OPEKEPE.
Articolul 86 din Constituția Greciei stipulează că, în cazul în care apare o anchetă care vizează miniștri, faptele trebuie să fie transmise Parlamentului, ceea ce complică investigația EPPO. În acest context, Kovesi a solicitat ridicarea imunității pentru a permite continuarea investigației fără interferențe, subliniind importanța transparenței și responsabilității în gestionarea fondurilor europene.
Toate persoanele implicate în acest caz sunt prezumate nevinovate până la dovedirea vinovăției lor de către instanțele judecătorești competente. Deocamdată, detaliile suplimentare ale anchetei nu vor fi făcute publice pentru a nu compromite procesul în curs.
În concluzie, ancheta EPPO în legătură cu frauda fondurilor europene din Grecia subliniază o problemă sistematică de corupție și abuz de fonduri, care necesită o atenție sporită și o acțiune decisivă din partea autorităților.
Aceasta va avea implicații semnificative asupra modului în care fondurile europene sunt gestionate și monitorizate în viitor.