Ungaria depășește România la rezervele de aur

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Ungaria a depășit România la rezervele de aur, atingând un record de 110 tone, în timp ce rezervele României au stagnat. Această schimbare reflectă o realiniere economică în regiune și o strategie națională a Ungariei de a întări suveranitatea economică prin metale prețioase.

EN

Brief

Hungary has surpassed Romania in gold reserves, reaching a record 110 tons, while Romania's reserves have stagnated. This shift reflects an economic realignment in the region and Hungary's national strategy to strengthen economic sovereignty through precious metals.

Ungaria depășește România la rezervele de aur
Sursa foto: mediafax.ro

O schimbare în peisajul financiar

O schimbare discretă, dar semnificativă, a avut loc în ultimii ani în peisajul financiar al Europei Centrale și de Est. În timp ce România deținea cele mai mari rezerve de aur din regiune timp de peste un deceniu, banca centrală a Ungariei (Magyar Nemzeti Bank/MNB) a preluat acum conducerea printr-o strategie agresivă de achiziții, scrie Hungary Today. Depășirea pragului de 110 tone a marcat un punct de cotitură istoric în echilibrul economic regional. Potrivit publicației Világgazdaság, pentru prima dată în istoria modernă, Ungaria are rezerve de aur mai mari decât vecinul său estic, România. În comparație, deși rezervele României rămân semnificative, stagnarea acestora – în contrast cu creșterea Ungariei – a schimbat dinamica. Un alt aspect notabil al deținerilor României este modul de stocare. Șaizeci la sută (aproximativ 60 de tone) din aurul României se află în seifurile Băncii Angliei din Londra, fapt care generează în mod regulat dezbateri politice la București.

„Campion regional al aurului”, a caracterizat Ungaria, pe de altă parte, concentrarea tot mai mare pe prezența fizică și disponibilitatea strategică a aurului. Ascensiunea Ungariei până la acest titlu nu este o coincidență, ci rezultatul unei realinieri constante începând din 2018. Evoluția rezervelor Ungariei seamănă cu o recuperare rapidă. După căderea comunismului în 1989, rezervele au scăzut la un minim de 3,1 tone. Anul 2018 a marcat un punct de cotitură, când banca centrală a crescut rezervele de zece ori, până la 31,5 tone. Trei ani mai târziu, deținerile au crescut la 94,5 tone. Pentru a marca centenarul fondării sale în 2024, MNB a majorat rezervele la nivelul record actual de 110 tone. Conform declarațiilor oficiale, această creștere nu ar fi doar pentru prestigiu, ci MNB urmărește obiective strategice naționale și economice pe termen lung.

În perioade de instabilitate globală, aurul este considerat cel mai sigur „refugiu”. Ca urmare a achizițiilor recente, cifra deținerilor de aur pe cap de locuitor în Ungaria a crescut de la 0,32 uncii la 0,37 uncii, situând țara pe primul loc la nivelul Europei Centrale și de Est. Strategia Ungariei face parte dintr-un fenomen global, având în vedere cererea crescută de aur. Semnificația aurului este profund înrădăcinată în Ungaria. Un element important al identității naționale este povestea „Trenului cu Aur” de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. La acel moment, angajații băncii centrale au salvat 30 de tone de aur de pe fronturile aflate în retragere către Austria. Returnarea acestui aur după război a fost crucială pentru introducerea forintului și stabilizarea economiei interne.

În 2025, cererea globală de aur a atins un nivel record istoric de peste 5.000 tone. În timp ce giganți precum SUA (8.100 tone) și Germania (3.350 tone) domină piața, țări precum Polonia (cu o creștere de peste 80 de tone în 2025) și Ungaria au demonstrat că și economiile europene de dimensiuni medii doresc să-și consolideze suveranitatea prin metale prețioase.

Această tendință sugerează o schimbare în prioritățile economice ale țărilor din Europa Centrală și de Est și o adaptare la noile provocări globale.