:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/donald-trump-furios-ca-franta-nu-lasa-avioanele-americane-militare-sa-zboare-spre-israel-prin-spatiul-sau-aerian--ce-le-transmite-celorlalti-aliati.jpg)
Mesaje dure pentru aliați
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a transmis două mesaje prin intermediul rețelei sociale Truth Social, în data de 20 martie 2026, în care a criticat atât Regatul Unit, cât și Franța. În primul mesaj, Trump a declarat că SUA nu vor mai ajuta țările a căror aprovizionare cu petrol depinde de Strâmtoarea Ormuz, sugerându-le să își rezolve problemele singure. „Toate țările care nu pot face rost de combustibil pentru avioane din cauza Strâmtorii Ormuz, cum ar fi Regatul Unit, care a refuzat să se implice în decapitarea Iranului, am o sugestie pentru voi: cumpărați din SUA, noi avem din belșug, și adunați-vă puțin curaj, mergeți în strâmtoare și pur și simplu luați-l”, a scris Trump.
După doar 8 minute, Trump a revenit cu un alt mesaj, de această dată îndreptându-se către Franța. Președintele american a acuzat Franța că nu a permis avioanelor cu destinația Israel, încărcate cu echipamente militare, să survoleze teritoriul francez. „Franța s-a dovedit a fi foarte puțin de ajutor în ceea ce-l privește pe Măcelarul Iranului, care a fost eliminat cu succes! SUA VOR ȚINE MINTE!!!”, a transmis Trump.
Această reacție vine în contextul în care, pe 28 februarie 2026, Israelul a lansat un atac preventiv asupra capitalei Iranului, Teheran. Trump a declarat că SUA este implicată în acest conflict, afirmând că „Obiectivul nostru este să apărăm poporul american prin eliminarea amenințărilor iminente din partea regimului iranian”. Totuși, NATO nu a fost informată oficial despre un plan de atac al Iranului.
Pe 1 martie 2026, presa de stat iraniană a confirmat moartea liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, în urma atacurilor din Teheran. La 8 martie, Iranul l-a numit pe fiul lui Ali Khamenei, Mojtaba Khamenei, în fruntea țării, dar informațiile despre starea sa au fost contradictorii, alimentând speculațiile că ar fi murit în atacurile din 28 februarie.
În acest context, ministra de Externe, Oana Țoiu, a declarat că România a fost invitată de Franța să discute despre „umbrela nucleară”, dar a subliniat că România se bazează deja pe protecția oferită de SUA prin intermediul NATO. Președintele Nicușor Dan a oferit o reacție ambiguă, întrebându-se ce opțiune ar alege România între cele două alternative.
În cadrul unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) din 11 martie, s-a decis ca România să permită accesul avioanelor cisternă ale Statelor Unite pentru realimentare în zbor. De asemenea, România a acceptat ca SUA să folosească baza militară de la Mihail Kogălniceanu.
Cu toate acestea, Iranul a amenințat România, declarând că va răspunde „politic și juridic” dacă va permite SUA să folosească bazele militare românești pentru atacuri împotriva Teheranului. Ambasadorul iranian la Sofia, Ali Reza Irvaș, a emis o declarație similară câteva zile mai târziu.
Pe 20 martie, Nicușor Dan a anunțat că România se alătură altor 6 țări care solicită ca Strâmtoarea Ormuz să rămână liberă pentru navigație, dar a subliniat că țara noastră nu se va implica în războiul din Orientul Mijlociu. Această poziție a fost subliniată în contextul tensiunilor crescânde din regiune și a relațiilor delicate cu Iranul.
În concluzie, reacțiile lui Trump subliniază o schimbare în dinamica relațiilor internaționale și provocările cu care se confruntă aliații Statelor Unite în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.
În timp ce România își reafirmă angajamentul față de NATO, situația rămâne fluidă, iar deciziile viitoare vor depinde de evoluția situației geopolitice în regiune.