Cum și-a cenzurat Emil Cioran cartea

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Emil Cioran a cenzurat propriile sale lucrări, inclusiv „Schimbarea la față a României”, pentru a îndulci criticile dure la adresa poporului român. Această autocenzură a afectat profund mesajul lucrării, care a influențat generații întregi. Dan Andronic și invitații săi discută despre impactul acestei cărți și despre viziunea controversată a lui Cioran asupra popoarelor.

EN

Brief

Emil Cioran censored his book 'The Change of Romania' to soften harsh critiques of the Romanian people. This self-censorship significantly altered the work's impact, which has influenced generations. Dan Andronic discusses the book's legacy and Cioran's controversial views on nations.

Cum și-a cenzurat Emil Cioran cartea
Sursa foto: evz.ro

Autocenzură și critici

Dan Andronic, realizatorul podcastului Contrapunct, difuzat pe 31 martie 2026 de evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România, a discutat cu jurnaliștii Mirel Curea și Alecu Racoviceanu despre celebra carte a lui Emil Cioran, „Schimbarea la față a României”. Această lucrare fundamentală a lui Emil Cioran a marcat destinele a două generații diferite, cea din anii patruzeci și cea de după evenimentele din decembrie 1989, însă puțini știu că varianta ajunsă în rafturile librăriilor moderne a trecut printr-un proces de autocenzură sever. „Discutăm despre o carte care a marcat o generație. De fapt, cred că a marcat două generații. A marcat generația anilor 40 și generația anilor 90. Este vorba de cartea lui Emil Cioran, Schimbarea la față a României. Prima ediție este ediția apărută în perioada interbelică și așa cum vă spuneam, este o ediție diferită de ceea ce a apărut în 1995 la Humanitas”, a spus Dan Andronic, care a explicat unde a dat peste cartea, care oferă o perspectivă unică asupra gândirii radicale a tânărului Cioran.

Comparând textul original cu ediția publicată de Humanitas în anul 1995, realizatorul podcastului a observat diferențe majore care schimbă radical greutatea mesajului filozofic. Cioran însuși a intervenit asupra textului cu propria mână, încercând să îndulcească afirmațiile pe care ulterior le-a considerat superficiale sau exagerate. „Am găsit-o la Cluj, la un anticar celebru și n-am rezistat tentației de a nu o cumpăra și am început să o răsfoiesc. Să văd care sunt paginile pe care Emil Cioran le-a cenzurat cu mâna lui în ediția apărută după 1990. El a calificat acele afirmații pe care le-a făcut în special asupra românilor, pentru că acolo la români și la unguri a umblat, în rest la nemți, ruși, evrei a lăsat la fel, ca fiind superficiale și ușor exagerate. Cred că ceva de tipul ăsta a spus. De ce? Pentru că afirmațiile erau extrem de dure”.

Dan Andronic explică faptul că Cioran opera o distincție brutală între popoarele mari, cu vocație mesianică, precum rușii sau francezii, și popoarele mici care par să facă doar umbră pământului în istorie. Românii erau plasați într-o categorie a culturilor minore, o etichetă care a provocat furie și dezbatere încă de la tipărirea din anul 1936. „Cartea te zguduie. Nu treci ușor peste așa ceva. Este o carte pe care Emil Cioran a scris-o la 24 de ani, dacă nu mă înșel. Repet, o carte care în 1936, când a fost tipărită prima dată, a fost ca un duș pentru o întreagă generație. Spunând în esență că românii sunt un popor care are multe defecte. În primul rând, califica cultura și civilizația românească fiind o civilizație mică. El împărțea popoarele între popoarele mici și popoarele mari.

Între popoare cu caracter mesianic, rușii, francezii, și popoarele care pur și simplu fac umbră în istorie”, a concluzionat Dan Andronic în deschiderea podcastului.