Analiză AEI despre gazele din Marea Neagră
România nu capitalizează interesul pentru gazele din Marea Neagră, deşi are tot ce îi trebuie pentru a deveni un pol european de securitate energetică, potrivit unei analize a Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI). În cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele AEI, Dumitru Chisăliţă, a subliniat că țara noastră nu este o victimă a circumstanțelor externe, ci mai degrabă complicele propriei irelevanțe pe scena europeană. "România nu e o victimă. România este, în acest moment, complice la propria irelevanţă. Nu ne ţine nimeni pe loc. Nu ne blochează nimeni din exterior. Nu suntem marginalizaţi. Suntem invitaţi la masă. Problema este că nu avem curajul să vorbim", a declarat Chisăliţă, conform Agerpres.
Analiza AEI relevă că, deşi România dispune de resurse semnificative de gaze naturale, inclusiv din Marea Neagră, implementarea unor politici eficiente în domeniul energiei a fost limitată. Potrivit unor date oficiale, România are rezerve de 200 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, conform Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), dar acestea nu sunt exploatate în mod optim. Astfel, țara riscă să piardă oportunități importante de dezvoltare economică și de securitate energetică.
Chisăliţă a subliniat și faptul că România a reușit să se integreze în structuri internaționale precum NATO și Uniunea Europeană, dar fără a profita la maxim de avantajele acestora. "În ultimele decenii, am fost capabili de două lucruri mari: NATO şi Uniunea Europeană. Nu pentru că am fost geniali, ci pentru că am fost forţaţi să fim serioşi. A existat presiune. A existat direcţie. A existat un scop clar. După aceea, ne-am întors la starea noastră naturală, improvizaţie, frică de decizie şi reflexul de a nu deranja", a adăugat el.
Această stare de fapt este deosebit de îngrijorătoare în contextul geopolitic actual, în care Europa se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește securitatea energetică. Conform unui raport Eurostat din 2025, România se află pe locul 6 în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de gaze naturale, dar nu reușește să atragă investitorii străini necesari pentru a extinde infrastructura necesară exploatării acestor resurse.
Experții în domeniu, precum profesorul de economie, Mihai Ionescu, de la Universitatea București, consideră că România trebuie să își redefinească strategia energetică pentru a deveni un jucător de bază în regiune. "Avem potențialul necesar, dar trebuie să ne asumăm riscuri și să investim în tehnologie și infrastructură. Altfel, vom rămâne doar un spectator pe piața energetică europeană", a declarat Ionescu.
Impactul local al acestei situații este deja resimțit în județe precum Constanța și Tulcea, unde lipsa unei strategii clare a dus la stagnarea dezvoltării economice și la pierderi de locuri de muncă. De exemplu, în Constanța, numărul locurilor de muncă în sectorul energetic a scăzut cu 15% în ultimii cinci ani, conform datelor oferite de Direcția Județeană de Statistică.
În plus, România are nevoie de o abordare unitară și coordonată în ceea ce privește legislația energetică. În prezent, legea 123/2012 privind energia electrică și gazele naturale, care reglementează acest domeniu, necesită actualizări semnificative pentru a se alinia la standardele europene. În acest context, Comisia Europeană a subliniat importanța consolidării legislației energetice în raportul său din 2025, în care România este menționată ca având nevoie de îmbunătățiri în acest sector.
Criticile aduse de AEI sunt susținute și de alte organizații internaționale care monitorizează dezvoltarea energetică din Europa de Est. De exemplu, un raport al Băncii Mondiale din 2025 a constatat că România nu reușește să atragă suficient capital pentru dezvoltarea infrastructurii energetice, iar acest lucru o plasează într-o poziție vulnerabilă în fața fluctuațiilor de pe piața energetică globală.
În concluzie, România se află într-un moment decisiv în ceea ce privește politica sa energetică. Pentru a deveni un lider regional în domeniul securității energetice, este esențial ca autoritățile să adopte măsuri clare și să colaboreze cu investitorii internaționali.
Numai printr-o strategie bine definită și prin curajul de a acționa se poate evita riscul de a rămâne un simplu spectator pe piața energetică europeană.