Negarea Holocaustului în discuție
Propunere legislativă reprezintă subiectul principal al acestui articol. Un grup de parlamentari AUR, SOS, POT și neafiliați au depus o inițiativă legislativă prin care să fie abrogate actele normative care interzic organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, negarea Holocaustului.
În propunerea legislativă afișată pe pagina de internet a Senatului, textul prevede: “Art. 4 – Se abrogă Legea nr.107/2006, O.U.G. nr.31/2002, Legea nr.217/2015, Legea nr.157/2018 și Legea nr.241/2025, care încalcă flagrant Constituția, după cum urmează: – în plan individual, încalcă flagrant art.1.3, 20, 23.1, 29, 30, 31, 40, 53 din Constituție și le anulează legitimitatea, căci neagă libertăți naturale, fără de care acordul constituțional nu mai poate fi prezumat; – în plan colectiv, încalcă art.2, 3.4, 54.1, 55.1 din Constituție, stânjenind apărarea intereselor naționale, provocând blocarea anticorpilor identitari, deci corodând suveranitatea României; – în plan istoric, reprezintă o trădare a strădaniilor înaintașilor noștri, care au întărit țara, față de orice tip de acțiuni păgubitoare, prin aceste legi încălcându-se astfel art.33.2/3 din Constituție; – în planul echității, reprezintă o favorizare selectivă pe criterii etnice, încălcând principiile de nediscriminare între cetățenii de orice etnie, asumate constituțional (art.4, 6.2, 16.1 din Constituție); – în plan justițiar, prim formulări imprecise, oferă aparatului administrativ si juridic posibilități de interpretare arbitrară, imprevizibilă, abuzivă, tendențioasă; – în plan logic, reprezintă o circularitate absurdă, căci protejarea exclusivă a intereselor unei alte etnii denotă prin aceste legi un exces de influență/putere a acesteia, exces a cărui denunțare poate fi incriminată pe baza lor.”
Prin abrogarea Ordonanței de Urgență 31/2002 s-ar legaliza, între altele, negarea Holocaustului, apologia criminalilor de război condamnați și Mișcarea Legionară. OUG 31/2002 prevede la art. 1: „Pentru prevenirea și combaterea incitării la ură națională, rasială sau religioasă, la discriminare și la săvârșirea de infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, prezenta ordonanță de urgență reglementează interzicerea organizațiilor, simbolurilor, materialelor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război”, iar la art. 6: „Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.”
OUG 31/2002, ca și Legea 241/2025 care o actualizează, au fost contestate deja la Curtea Constituțională, care a respins toate aceste contestații. O primă reacție la această propunere legislativă a fost făcută de directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului “Elie Wiesel”, Alexandru Florian: “În configurația actuală a Parlamentului României, această propunere nu are nici o șansă. În același timp, citesc acest proiect legislativ ca pe un avertisment. Dacă partidele proeuropene și democrate nu își asumă cu maturitate guvernarea, pot genera terenul fertil pentru ca în 2028 extrema dreaptă să devină un actor politic de prim rang. Iar această propunere legislativă va ajunge realitate. Ea ar fi doar un exemplu despre cum va arăta spațiul politic și comunicarea publică: lideri totalitari, autocrați sau dictatori personaje stimabile, iar democrația o iluzie sau formă fără fond. Nu am fi departe de o tranziție inversă spre 1989!” a declarat Alexandru Florian în exclusivitate pentru G4Media.
La rândul său, directorul organizației Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului, Maximilain Marco Katz, a declarat în exclusivitate pentru G4Media: “Astăzi am luat la cunoștință de existenta unui propuneri de lege privind legitimitatea apărării intereselor naționale ale României….o propunere de anulare a unor legi create de-a lungul multor ani pentru a corecta situații create de o mentalitate național-extremistă, conform căreia românii de etnie mozaică și romii nu au fost subiectul politicilor de discriminare și de promovare a antisemitismului care au culminat cu uciderea a 280.000-380.000 de evrei și 11.000 de romi de către regimul condus de criminalul Ion Antonescu și de Mișcarea Legionară. A trebuit să treacă 24 de ani pentru ca România să ajungă în faza în care fenomene precum antisemitismul și discriminarea religioasă și etnică sunt clasificate ca fiind incompatibile cu o societate democratică și emancipată. Însăși propunerea de adoptare a unei legi precum cea menționată mai sus constituie un regres grav și este expresia mentalității care a dăinuit în România în anii ‘30 și ‘40 ai secolului trecut, atunci când România a adoptat legislația antisemită care a stat la baza Holocaustului comis de regimul Antonescu.”
Lista nominală a parlamentarilor semnatari ai propunerii legislative include nume precum Aldea Valentina-Mariana (senator POT), Barcari Dorina (senator AUR), și Gheorghe Daniel-Paul-Romeo (senator Neafiliat), printre alții. Această inițiativă a stârnit controverse și reacții vehemente din partea societății civile și a experților în domeniu. Critici susțin că o astfel de propunere ar putea duce la o regresie a valorilor democratice în România și la amplificarea fenomenelor de extremism.
În concluzie, propunerea legislativă avansată de un grup de parlamentari ar putea avea consecințe grave asupra societății românești și a valorilor fundamentale ale democrației.
Este esențial ca partidele proeuropene să reacționeze cu fermitate și să reafirme angajamentul față de valorile democratice și față de memoria victimelor Holocaustului.