Corupție la ANAF București: directori sub control judiciar

Corupție anaf reprezintă subiectul principal al acestui articol. Potrivit procurorilor DNA, în perioada mai-iunie 2022, Octavian-Ciprian Topan, director în cadrul ANAF București, ar fi solicitat o mită de 50.000 de euro de la un reprezentant al unei societăți comerciale, prin intermediul unui practician în insolvență, martor în cauză. "În scopul obținerii sumei pretinse anterior, inculpatul Topan ar fi lăsat să se creadă că, prin funcția ocupată și prin relațiile pe care le are cu directorul executiv juridic al D.G.R.F.P. București, ar avea influență asupra acestora", a declarat DNA în comunicatul său oficial.

Anchetatorii susțin că, în octombrie 2022, Topan ar fi primit 5.000 de euro din suma solicitată, prin același intermediar. În martie 2023, el ar fi primit alți 45.000 de euro, bani care ar fi fost destinați emiterii unui punct de vedere în numele ANAF, prin care instituția ar fi acceptat reducerea unei creanțe de la 7.016.115 lei la 2.156.446 lei, conform planului de reorganizare al societății aflate în insolvență, administrată de reprezentantul care a oferit mita.

În aceeași perioadă, Tatiana Popovici, alt director din cadrul ANAF, ar fi primit, prin intermediul aceluiași martor și al lui Topan, suma de 15.000 de euro pentru a facilita aceleași demersuri. "În perioada februarie-octombrie 2023, inculpata Popovici ar fi primit, prin intermediul martorului și al inculpatului Topan, suma de 15.000 de euro de la reprezentantul societății beneficiare", au precizat procurorii.

Investigația a scos la iveală și alte acuzații aduse lui Topan. În perioada octombrie-noiembrie 2025, el ar fi primit 5.000 de lei (aproximativ 1.000 de euro) de la lichidatorul judiciar al două societăți în faliment, martor în caz. De asemenea, pe 27 noiembrie 2025, el ar fi acceptat promisiunea lichidatorului de a-i oferi 5.000 de euro pentru a interveni pe lângă șeful Serviciului Juridic Sector 3 al D.G.R.F.P. București.

Conform DNA, "sumele ar fi fost oferite în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ale inculpatului, respectiv emiterea de către D.G.R.F.P. București a unor puncte de vedere prin care instituția, în calitate de creditor majoritar al celor două societăți, să aprobe ordinea de zi a adunărilor creditorilor, prin care se confirma calitatea de lichidator judiciar și se stabilea onorariul acestuia."

Într-un alt caz, pe 27 noiembrie 2025, Topan ar fi acceptat promisiunea de a primi suma de 2.000 de euro pentru a interveni pe lângă șeful Serviciului Juridic Sector 3 al D.G.R.F.P. București. Procurorii susțin că "inculpatul ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra șefului Serviciului Juridic Sector 3 din cadrul D.G.R.F.P. București și că îl va determina pe acesta să emită o adresă prin care ANAF – D.G.R.F.P. București, în calitate de creditor majoritar al societății, să aprobe planul de reorganizare întocmit de administratorul judiciar."

În perioada controlului judiciar, cei doi inculpați sunt obligați să se prezinte la organele de urmărire penală ori de câte ori sunt solicitați, să nu părăsească teritoriul României fără acordul procurorilor și să nu comunice cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a măsurii, nici direct, nici indirect. De asemenea, le este interzis să desfășoare activitățile prin care ar fi comis faptele de care sunt acuzați.

Ancheta continuă, iar procurorii desfășoară cercetări și în cazul altor persoane implicate, ceea ce indică o posibila rețea de corupție în cadrul ANAF București.

Această situație ridică semne de întrebare asupra integrității instituțiilor statului și a modului în care sunt gestionate fondurile publice.