Impactul schimbărilor climatice
Zilele devin din ce în ce mai lungi pe Pământ, deoarece schimbările climatice provocate de om topesc ghețarii și calotele glaciare, redistribuind masa planetei noastre și încetinindu-i rotația, sugerează noi cercetări citate de Science Alert. În prezent, zilele se lungesc cu 1,33 milisecunde pe secol, un record doborât după milioane de ani. Această tendință îngrijorează oamenii de știință, care avertizează că, dacă va continua, influența climei asupra duratei zilei ar putea depăși influența Lunii până la sfârșitul secolului, marcând un impact antropologic semnificativ, dar nedorit. "Această creștere rapidă a duratei zilei implică faptul că rata schimbărilor climatice moderne este fără precedent cel puțin de la sfârșitul Pliocenului, acum 3,6 milioane de ani", a declarat Bendikt Soja, profesor de geodezie spațială la ETH Zurich, unul dintre autorii studiului.
Cercetările recente, efectuate de geologi de la Universitatea din Viena și ETH Zurich, analizează organismele marine fosilizate numite foraminifere. Acestea au fost folosite pentru a dezvolta un algoritm de învățare profundă care evaluează fluxul nivelului mării și calculează durata zilei pe Pământ pe parcursul a aproape 4 milioane de ani. "Din compoziția chimică a fosilelor de foraminifere, putem deduce fluctuațiile nivelului mării și apoi putem obține matematic modificările corespunzătoare ale duratei zilei", a explicat Mostafa Kiani Shahvandi, specialist în științe climatice.
Foraminiferele, organisme unicelulare care își construiesc cochilii din mineralele din apa de mare, au prosperat în oceane timp de peste 500 de milioane de ani. Rămășițele lor acționează ca niște trackeri climatici antici, oferind informații despre schimbările istorice ale climei. Studiul recent extinde lucrările anterioare, care au demonstrat că topirea ghețarilor și a calotelor polare determină deplasarea masei Pământului de la poli către ecuator. Această redistribuire a masei este similară cu un patinator care își încetinește rotația prin întinderea brațelor în exterior.
Noua cercetare a comparat efectul actual de prelungire a zilei cu cel din trecut. Analiza arată că acest efect nu a mai existat de eoni, cu excepția câtorva evenimente climatice bruște, când calotele glaciare au crescut sau s-au topit rapid. "Creșterea rapidă a duratei zilei din prezent poate fi, așadar, atribuită în primul rând influențelor umane", a subliniat Soja.
Deși 1,33 milisecunde poate părea o schimbare minoră în comparație cu celelalte 86.400 de secunde ale fiecărei zile, această modificare este suficientă pentru a perturba tehnologiile de comunicații și navigație spațială. De asemenea, modelările mai pesimiste sugerează că tendința s-ar putea accelera, cu o posibilă creștere de aproximativ 2,62 milisecunde pe secol în ultimele decenii ale secolului XXI. Acest lucru ar depăși influența Lunii asupra duratei zilei Pământului, subliniind gravitatea problemei.
În contextul acestor descoperiri, este esențial ca factorii de decizie să acorde o atenție sporită schimbărilor climatice și impactului acestora asupra mediului și tehnologiilor moderne. Conștientizarea și acțiunea rapidă sunt cruciale pentru a limita efectele negative ale acestei tendințe.
O abordare coordonată la nivel internațional este necesară pentru a aborda provocările legate de schimbările climatice și a proteja viitorul planetei noastre.