Controverse și presiuni guvernamentale
Jurnalistul de investigații Szabolcs Panyi a declarat că acuzațiile de spionaj lansate de autoritățile ungare au rolul de a-l presa psihologic și de a-i submina credibilitatea, în contextul materialelor publicate recent despre discuții secrete între ministrul de Externe, Péter Szijjártó, și omologul său rus, Serghei Lavrov. Într-un interviu acordat POLITICO, Panyi a afirmat că serviciile de informații externe ale Ungariei i-ar fi monitorizat convorbirile private, după ce a fost acuzat de spionaj, iar avertismentele din partea surselor guvernamentale sugerează că discuțiile sale au fost interceptate și utilizate de guvernul condus de Viktor Orbán pentru a-i afecta reputația.
Potrivit lui Panyi, campania de discreditare a început în mijlocul anului 2025 și s-a intensificat după publicarea unui articol de către Direkt36, în care se detaliau tentativele unui agent de informații maghiar de a recruta funcționari ai Comisiei Europene. 'După acea investigație, am primit deja avertismente din partea unor surse din serviciile de securitate maghiare că șeful Oficiului de Informații era extrem de nemulțumit', a declarat jurnalistul. Acesta a subliniat că serviciile de informații externe erau la curent cu discuțiile legate de o anchetă ce implica membri ai guvernului de la Budapesta.
Acuzațiile vin într-un moment crucial pentru Viktor Orbán, cu doar câteva săptămâni înainte de alegeri cu miză majoră pentru Europa. Conform sondajelor recente, partidul său se află în urma principalului contracandidat cu aproximativ nouă puncte procentuale, ca urmare a criticilor tot mai intense privind derapajele democratice și pozițiile ostile față de Uniunea Europeană. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Zoltán Kovács, nu a răspuns solicitărilor de a comenta acuzațiile.
Panyi a menționat că, în opinia sa, supravegherea a fost realizată fie prin instalarea de microfoane, fie prin interceptarea telefoanelor surselor sale. De asemenea, a subliniat că verifică regulat telefonul pentru a căuta programe spion, amintind că în 2021 a raportat că dispozitivul său fusese infectat cu instrumentul israelian de spionaj Pegasus, folosit și pentru a viza personalități de seamă, cum ar fi prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez.
Presiunile asupra lui Panyi s-au intensificat în momentul în care guvernul a aflat că el documenta comunicarea dintre Szijjártó și oficialii ruși, inclusiv utilizarea unui telefon separat, nedeclarat ministerului. 'Atunci au adunat tot ce aveau despre mine, au editat materialele, le-au reinterpretat și le-au publicat ca un fel de kompromat', a declarat el. Szijjártó a recunoscut că a purtat discuții cu oficiali ruși, inclusiv detalii despre reuniunile UE.
Pe 26 martie 2026, ministrul responsabil din cadrul Cancelariei prim-ministrului, Gergely Gulyás, a anunțat depunerea unei plângeri penale împotriva lui Panyi, acuzându-l de spionaj și colaborare cu serviciile de informații ucrainene. Plângerea susține că jurnalistul ar fi transmis informații sensibile despre Szijjártó, însă nu oferă detalii sau probe concrete. Procurorii urmează să decidă dacă vor deschide o anchetă.
Orbán și Szijjártó au menținut relații strânse cu Kremlinul, efectuat numeroase vizite la Moscova chiar și după izolarea Rusiei de către Uniunea Europeană, în urma invaziei din Ucraina din 2022. Acest context a generat tensiuni între Budapesta și Kiev, iar Panyi susține că la nivelul serviciilor de securitate europene era un 'secret știut' faptul că discuțiile dintre Szijjártó și Lavrov erau frecvente.
'Eu m-am simțit trădat. M-am simțit mereu trădat de UE... pentru modul în care a permis lui Orbán să-și construiască propria mică Rusie', a declarat jurnalistul. Panyi a adăugat că, recent, au existat indicii că se întâmplă ceva aproape ilegal, iar reacția din partea autorităților a lipsit. 'Ca jurnalist și cetățean maghiar, misiunea mea a fost să fac aceste lucruri publice.' Comisia Europeană nu a oferit un răspuns imediat solicitărilor de comentarii.
În ciuda presiunilor, Panyi a primit un val de susținere publică, inclusiv donații de aproximativ 10.000 de euro în doar trei zile printr-o platformă de crowdfunding. Într-o declarație comună, alături de alte organizații media, Direkt36 a respins acuzațiile și a condamnat ceea ce a numit o campanie coordonată de discreditare, susținută de metode ale serviciilor secrete și de instituții media afiliate guvernului.
'Considerăm alarmant faptul că guvernul încearcă deja să stigmatizeze jurnalistul prin acuzații de spionaj', se arată în poziția organizației.