Discuții controversate în Franța
Reuniunea miniștrilor de externe din grupul G7, organizată în Franța, s-a încheiat vineri, 27 martie 2026, cu o declarație comună, deși au existat multe diferențe de opinie pe tema conflictelor din Iran și Ucraina. Potrivit Kyiv Post, oficialii europeni au exprimat îngrijorarea că noul conflict din Iran ar putea reduce sprijinul acordat Kievului. În același timp, Statele Unite au cerut aliaților o implicare mai mare în securitatea din zona Golfului. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a respins ideea unor neînțelegeri majore între participanți, declarând că „am avut întâlniri foarte bune”. Întrebat dacă vreun ministru din G7 era supărat, el a afirmat că „nu se comportă niciodată așa în fața mea” și că operațiunea din Iran ar putea să se încheie rapid, în „săptămâni, nu luni”, fără implicarea trupelor terestre.
Totuși, partenerii europeni au cerut explicații suplimentare cu privire la obiectivele campaniei militare din Iran și au atras atenția asupra riscului ca sprijinul pentru Ucraina să fie afectat. Divergențele de opinie au devenit evidente încă de la început, Franța subliniind că războiul din Iran „nu este al nostru”, în timp ce Rubio a afirmat că Ucraina „nu este războiul nostru”, amplificând astfel tensiunile din cadrul grupului. Pentru statele europene, menținerea sprijinului pentru Ucraina rămâne o prioritate. Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat că „nu trebuie să existe reduceri când vine vorba de menținerea capacității de apărare a Ucrainei”.
Reprezentanții Franței au încercat să reducă temerile legate de pierderea atenției asupra războiului din Ucraina. „Ar putea fi un risc, dar nu este o realitate. Acest G7 a fost creat pentru a permite liderilor să discute în condiții de încredere cele mai importante probleme internaționale”, a explicat purtătorul de cuvânt al diplomației franceze, Pascal Confavreux. Pe tema Iranului, diferențele de abordare au fost evidente, Marea Britanie, Franța și Germania insistând asupra unei soluții diplomatice. Ministrul britanic de interne, Yvette Cooper, a precizat că Londra a susținut măsuri defensive, dar a adoptat „o abordare diferită în ceea ce privește acțiunile ofensive”.
În ciuda acestor poziții diferite, statele participante au reușit să ajungă la un consens final. În declarația comună, miniștrii au cerut „încetarea imediată a atacurilor împotriva civililor și a infrastructurii civile”, subliniind că nu există justificare pentru aceste acțiuni.
Documentul final a inclus și referiri la securitatea globală și la economie, liderii subliniind că există o „necesitate absolută” de a asigura libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz, atrăgând atenția asupra riscurilor pentru lanțurile de aprovizionare cu energie.