Efectele filmelor pentru adulți asupra copiilor

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Uniunea Europeană investighează site-urile de conținut pentru adulți, iar psihologul Radu Leca subliniază impactul negativ al expunerii copiilor la astfel de materiale. Dialogul deschis între părinți și copii este esențial pentru a preveni efectele dăunătoare și pentru a promova o dezvoltare sănătoasă.

EN

Brief

The European Union is investigating adult content websites, highlighting the negative impact on children. Psychologist Radu Leca emphasizes the importance of open dialogue between parents and children to prevent harmful effects and promote healthy development.

Efectele filmelor pentru adulți asupra copiilor
Sursa foto: ziare.com

Intervenția părinților esențială

Uniunea Europeană a luat în vizor companiile care controlează cele mai cunoscute site-uri cu conținut video dedicat adulților. La data de 28 martie 2026, Comisia Europeană a anunțat că suspectează Pornhub, Xvideos, XNXX și Stripchat de încălcarea obligațiilor lor privind protecția minorilor. "Protejarea copiilor de expunerea la materiale video cu conținut explicit nu e despre 'a interzice cu forța', ci despre a apăra un creier în formare de stimuli care pot fi prea puternici, prea devreme", a declarat psihologul Radu Leca pentru Ziare.com. Această inițiativă a generat controverse, având în vedere că doar unele dintre site-urile pentru adulți sunt chestionate. De exemplu, cei de la Xvideos au acuzat Bruxelles-ul că încearcă să-i distrugă afacerea „fără motiv”. În opinia lor, impunerea verificării vârstei ar putea direcționa minorii către „site-uri mai puțin sigure, care scapă oricărei forme de reglementare”.

Potrivit psihologului Radu Leca, expunerea la materiale pentru adulți poate exista înainte de vârsta de zece ani. „Curiozitatea poate apărea mai devreme decât cred mulți părinți. Pentru unii copii, primele întrebări sau 'căutări' pot începe pe la 8–10 ani, uneori accidental - un clip trimis pe grup, o reclamă, un link - alteori intenționat, din curiozitate”, a explicat acesta. Leca subliniază că între 10–12 ani, curiozitatea devine mai structurată, iar în adolescență, accesul la telefonul personal poate amplifica expunerea la astfel de conținuturi.

„Părinții nu ar trebui să aștepte 'momentul potrivit' ca pe un eveniment inevitabil; mai sănătos e să construiască din timp un climat în care copilul întreabă, nu ascunde”, a mai adăugat Leca. Acesta a enumerat și elementele ce pot favoriza adicția, cum ar fi impulsivitatea, temperamentul și influențele externe, inclusiv mediul familial și social. „Cadrul familial e esențial: lipsa de conectare, conflictul cronic, rușinea în jurul subiectului pot împinge comportamentul în secret, acolo unde devine mai greu de gestionat”, a subliniat psihologul.

Radu Leca a mai evidențiat pericolele potențiale asociate consumului de conținut explicit de către minori. „Un risc major este formarea unor așteptări distorsionate despre relații, corp și intimitate. Expunerea repetată la stimuli foarte intensi poate crea o nevoie tot mai mare de noutate, încurajând escaladarea către conținut mai extrem”, a afirmat el. De asemenea, el a subliniat că dialogul dintre părinte și copil este esențial, părinții având rolul de „ghid calm” în locul unui anchetator.

„Ce pot face părinții, concret, fără să transforme casa într-o cazarmă? În primul rând, să normalizeze curiozitatea, dar să seteze limite clare”, a explicat Leca. Monitorizarea activității minorului este, de asemenea, importantă, iar părinții ar trebui să folosească filtre de conținut și reguli clare. „O regulă bună e să puneți accent pe siguranță, nu pe moralizare: În online sunt lucruri care manipulează creierul și emoțiile”, a adăugat el.

În plus, părinții ar trebui să facă cunoscute alternativele benefice dezvoltării copilului, precum sportul și activitățile recreative. „Discuțiile cu cei mici ar trebui să includă, pe înțelesul vârstei, idei-cheie despre educația sexuală și consimțământ”, a menționat psihologul.

Adicția la conținutul explicit trebuie să reprezinte semnale de alarmă pentru părinți. „Intervenția când există deja consum repetat ar trebui să fie fermă, dar non-rușinantă”, a concluzionat Leca, subliniind importanța unei relații deschise și a unei comunicări eficiente. În contextul acestei probleme, Comisia Europeană analizează și rețeaua socială Snapchat, suspectând că aceasta nu protejează adecvat tinerii utilizatori de riscurile asociate cu conținutul inadecvat. Comisia va verifica măsurile de prevenire a expunerii minorilor la manipulare în scopuri sexuale sau activități infracționale.

În concluzie, abordarea părinților în fața expunerii copiilor la conținutul explicit trebuie să fie una proactivă și educativă, axată pe dialog și sprijin emoțional, pentru a asigura o dezvoltare sănătoasă și echilibrată.