Declarații ale cancelarului Merz
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat vineri că, în cazul în care criza energetică declanşată de războiul din Orientul Mijlociu continuă şi provoacă penurii, ţara sa ar putea fi forţată să menţină în funcţiune centralele electrice pe cărbune mai mult timp decât era planificat, relatează AFP, citată de Agerpres. "În cazul în care criza energetică continuă şi apare o penurie, am putea fi chiar forţaţi să menţinem în funcţiune mai mult timp centralele electrice pe cărbune existente", a spus el. "Trebuie să alimentăm această ţară cu electricitate. Nu sunt pregătit să pun în pericol inima industriei noastre pur şi simplu pentru că am optat pentru planuri de ieşire care au devenit nerealiste", a adăugat cancelarul.
Deciziile recente ale Germaniei privind energia au fost influențate de mai mulți factori, inclusiv creșterea prețurilor la energie și dependența de importuri. Potrivit datelor furnizate de Agenția Federală de Rețele din Germania, la jumătatea anului 2025, țara avea aproximativ 30.000 MW instalați în centralele pe cărbune. Aceasta reprezenta o capacitate semnificativă, având în vedere că Germania a planificat închiderea centralelor pe cărbune, cu excepția unei rezerve de 3.000 MW, până la finalul anului 2030.
Experții din domeniul energiei, precum Dr. Anca Mihăilescu, specialist la Institutul de Studii Energetice din București, subliniază că decizia Germaniei de a menține centralele pe cărbune în funcțiune mai mult timp ar putea avea implicații asupra obiectivelor de mediu ale Uniunii Europene. "Germania a fost un lider în tranziția energetică, iar o întoarcere la cărbune ar putea submina eforturile de reducere a emisiilor de carbon", a declarat Mihăilescu.
De asemenea, acest lucru ar putea afecta și România, o țară care depinde în mare măsură de energie electrică produsă din surse regenerabile. Potrivit unei analize realizate de Ministerul Energiei, România a redus semnificativ dependența de cărbune în ultimii ani, atingând un procent de 20% din producția totală de energie în 2025, comparativ cu 30% în 2022. Totuși, o creștere a utilizării cărbunelui în Germania ar putea duce la o creștere a cererii de gaze naturale și, implicit, la o creștere a prețurilor pentru România.
Conform datelor Eurostat, în 2025, Germania a raportat o creștere de 15% a utilizării cărbunelui față de anul precedent, ceea ce a generat îngrijorări cu privire la consecințele pe termen lung asupra mediului. Această situație a stârnit critici din partea organizațiilor ecologiste, care consideră că orice retragere de la angajamentele de mediu este inacceptabilă, mai ales în contextul crizei climatice globale.
În concluzie, deciziile recente ale Germaniei privind menținerea centralelor pe cărbune ar putea avea un impact semnificativ nu doar asupra propriului sistem energetic, ci și asupra întregii Uniuni Europene. Este esențial ca statele membre să colaboreze pentru a găsi soluții durabile care să asigure securitatea energetică fără a compromite angajamentele de mediu.
În acest sens, se așteaptă ca autoritățile germane să comunice clar despre planurile lor pe termen lung și să colaboreze cu alte țări europene pentru a minimiza efectele negative ale acestei crize energetice.