Ce răspunde ministrul Sănătății despre șpagă

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a recunoscut că fenomenul șpăgii în spitale există, dar s-a redus considerabil în ultimii 10 ani. A subliniat că nu a dat și nu a luat vreodată șpagă. Rogobete a făcut apel la instituțiile statului să colaboreze pentru a reduce acest fenomen.

EN

Brief

Health Minister Alexandru Rogobete acknowledged the ongoing presence of bribery in hospitals, although he stated it has significantly decreased over the past decade. He emphasized that he has neither given nor received bribes and called for state institutions to collaborate in reducing this issue further.

Ce răspunde ministrul Sănătății despre șpagă
Sursa foto: digi24.ro

Declarațiile lui Alexandru Rogobete

Alexandru Rogobete, actualul ministru al Sănătății, a recunoscut că fenomenul șpăgii în spitale continuă să existe, deși a scăzut semnificativ în ultimul deceniu. "Îmi scriu pacienți, îmi scriu aparținători, îmi scriu colegi care sunt revoltați de alții care fac asta și că sunt toți băgați în aceeași oală", a declarat ministrul sâmbătă, 28 martie 2026, într-o emisiune la Prima TV. El a subliniat că, deși fenomenul s-a redus considerabil, încă există și a făcut apel la instituțiile statului să colaboreze cu Ministerul Sănătății pentru a-l diminua și mai mult.

Rogobete a fost întrebat, în cadrul aceleași emisiuni, dacă a dat vreodată șpagă în calitate de pacient. "Eu? Nu. N-am prea ajuns pe la medic. Am ajuns de câteva ori, și atunci în situație de urgență. Dar nu, nu am dat", a răspuns el, clarificând că în perioada în care a fost medic, nu a primit niciodată bani necuveniți. Aceste declarații vin într-un context în care problema mitei în sistemul medical românesc a fost recunoscută de mulți oficiali.

Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, a afirmat în octombrie 2023 că mita din spitale este o "problemă de educație" și a subliniat necesitatea de a dezvolta cursuri pentru medici și asistenți medicali care să abordeze aspectele etice și morale legate de acest fenomen. Rafila a recunoscut că pacienții care oferă șpagă sunt adesea tratați mai bine decât cei care nu au resurse financiare pentru a oferi astfel de plăți. Această situație creează o discriminare în rândul pacienților, ceea ce ridică semne de întrebare asupra echității în îngrijirea medicală.

În acest context, Alexandru Rogobete a reafirmat angajamentul său de a combate corupția din sistemul de sănătate și a solicitat suportul agențiilor de control pentru a implementa măsuri care să reducă și mai mult acest fenomen. "Fac apel la instituțiile statului responsabile de monitorizarea și controlul acestor fenomene să se alăture Ministerului Sănătății", a declarat el. Aceste apeluri vin într-o perioadă în care românii sunt din ce în ce mai conștienți de problematica corupției și cer soluții concrete.

Pe lângă aceste declarații, este important de menționat că, conform unui raport al Institutului Național de Statistică (INS) din 2025, aproximativ 30% dintre pacienți au recunoscut că au fost nevoiți să ofere mită pentru a primi servicii medicale adecvate. Această statistică subliniază gravitatea problemei și necesitatea unei reforme profunde în sistemul de sănătate.

De asemenea, comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu un nivel mai ridicat de corupție în sectorul sănătății. Conform unui raport Eurostat din 2024, România a avut una dintre cele mai mari rate de mită raportate în spitale, ceea ce a atras atenția organizațiilor internaționale și a generat apeluri pentru reforme rapide și eficiente.

Concluzionând, declarațiile lui Alexandru Rogobete pun în evidență o problemă persistentă în sistemul de sănătate românesc, dar și angajamentele Ministerului Sănătății de a lupta împotriva corupției.

Cu toate acestea, este esențial ca aceste măsuri să fie susținute de acțiuni concrete și de implicarea tuturor actorilor din domeniu pentru a asigura un sistem de sănătate mai echitabil și mai transparent pentru toți românii.