Criptomonedele și sancțiunile internaționale
Potrivit companiei de analiză blockchain Chainalysis, peste 10 milioane de dolari în criptomonede au fost transferați de pe platforme iraniene între 28 februarie și 2 martie 2026. S-a întâmplat chiar în primele zile ale loviturilor aeriene lansate de Israel și Statele Unite asupra Iranului. Până la 5 martie, aproape o treime din aceste fonduri ajunseseră deja pe platforme de tranzacționare din afara țării, mai scrie Euronews. "Aceste tranzacții sugerează o strategie de adaptare la sancțiuni, utilizată de statul iranian pentru a-și proteja economia", a declarat expertul în criptomonede, Mihai Ionescu, de la Universitatea București.
Specialiștii spun că o parte din aceste tranzacții ar putea proveni de la cetățeni care încearcă să își protejeze economiile. Totuși, volumul sumelor tranzacționate sugerează și implicarea unor actori apropiați regimului. "Utilizarea criptomonedelor de către entitățile statului este o preocupare majoră, deoarece acestea pot facilita activități ilicite", a mai adăugat Ionescu.
Mai multe portofele digitale implicate în aceste transferuri sunt asociate cu Gardienii Revoluției Islamice, una dintre cele mai puternice instituții din Iran, conform datelor analizate de Chainalysis. În 2025, portofelele digitale legate de această organizație ar fi primit peste 3 miliarde de dolari în criptomonede, reprezentând mai mult de jumătate din fluxurile de active digitale din Iran. "Aceste fonduri ar putea fi utilizate pentru a ocoli restricțiile financiare internaționale", afirmă expertul în securitate cibernetică, Andreea Popescu, de la Centrul Național pentru Securitate Cibernetică din România.
Experții susțin că activele digitale oferă un mecanism alternativ de transfer al fondurilor. Tranzacțiile în criptomonede sunt mult mai greu de urmărit decât sistemele bancare tradiționale. "Acest lucru permite dezvoltarea unei economii paralele care poate susține regimul, în ciuda sancțiunilor internaționale", a explicat Popescu.
Tranzacțiile în criptomonede sunt rapide, relativ ieftine și pot evita parțial supravegherea instituțiilor financiare internaționale. Acest lucru a permis dezvoltarea unui fel de „sistem bancar din umbră”, utilizat atât de autorități, cât și de entități sancționate.
Autoritățile iraniene și instituțiile apropiate statului folosesc frecvent stablecoins, criptomonede al căror preț este legat de dolar, pentru a evita volatilitatea pieței. În schimb, populația civilă preferă bitcoin, cea mai mare criptomonedă din lume. Motivul este simplu: poate fi retrasă de pe platforme și păstrată în portofele personale, în afara controlului statului.
Într-o economie afectată de sancțiuni și de o inflație care se apropie de 50%, criptomonedele au devenit pentru mulți iranieni o modalitate de a-și proteja economiile. Potrivit unui raport al Băncii Centrale a Iranului din 2025, 45% dintre cetățeni au declarat că au început să utilizeze criptomonede pentru a-și gestiona economiile, o creștere semnificativă față de anii anteriori.
Comparativ cu alte țări din regiune, Iranul se confruntă cu provocări unice, având în vedere presiunea sancțiunilor internaționale. În timp ce alte state din Orientul Mijlociu explorează utilizarea criptomonedelor în moduri mai reglementate, Iranul pare să adopte o strategie mai clandestină.
Criticii subliniază că acest tip de activitate nu doar că facilitează evaziunea fiscală, dar contribuie și la instabilitatea economică a regiunii. "Este esențial ca comunitatea internațională să răspundă la aceste dezvoltări", a afirmat expertul în politici de securitate, Radu Gheorghe, de la Institutul de Studii Politice.
În concluzie, utilizarea criptomonedelor de către Iran pentru a ocoli sancțiunile internaționale este o problemă complexă care necesită o atenție sporită din partea autorităților globale. Aceasta nu doar că afectează economia iraniană, ci are și implicații mai largi asupra stabilității regionale.
Este crucial ca măsurile internaționale să fie revizuite și adaptate pentru a aborda această provocare emergentă.