Aniversare istorică importantă
Pe 27 martie 2026 se împlinesc 108 ani de la unul dintre cele mai importante momente din istoria românilor: Unirea Basarabiei cu România. Suntem astăzi martorii unei aniversări care nu ține doar de trecut, ci și de identitatea și valorile care ne definesc ca popor. În 1918, într-un context geopolitic extrem de complicat, marcat de destrămarea Imperiului Țarist și de incertitudinile Primului Război Mondial, reprezentanții Sfatului Țării au votat Unirea Basarabiei cu România. A fost un act de voință politică și națională, dar și o expresie a dorinței majorității populației de a reveni la spațiul românesc. Decizia nu a fost una simplă. Basarabia traversa o perioadă de instabilitate, cu presiuni externe și tensiuni interne. Cu toate acestea, liderii vremii au înțeles că unirea cu România reprezenta singura garanție pentru stabilitate, reforme și dezvoltare.
Unirea din 27 martie 1918 a deschis drumul către Marea Unire de la 1 Decembrie, fiind primul pas concret în realizarea statului național unitar român. A fost momentul în care idealul unirii tuturor românilor a început să prindă contur. Unirea Basarabiei cu România a fost decisă pe 27 martie 1918, când Sfatul Țării s-a reunit pentru a adopta actul unirii. În cadrul ședinței, au luat cuvântul președintele Sfatului Țării, Ion Inculeț, și prim-ministrul României, Alexandru Marghiloman, care a reprezentat oficial guvernul de la București. Această hotărâre a marcat primul pas spre formarea României Mari.
Actul Unirii prevedea o serie de condiții care țineau de necesitățile stringente ale provinciei. Astfel, Sfatul Țării trebuia să rămână organul care să ducă la bun sfârșit reforma agrară, de o importanță critică pentru țărănimea basarabeană. De altfel, Unirea era condiționată de păstrarea unei autonomii provinciale, cu administrație proprie și un Sfat (Dietă) proprie. Acesta urma să aibă competențe în stabilirea bugetelor locale, să dețină controlul orașelor, să numească funcțiile administrative. În plan internațional, Unirea Basarabiei cu România a fost recunoscută la Conferința de Pace de la Paris din 1920. La 28 octombrie 1920, România a semnat Tratatul de la Paris alături de Marea Britanie, Franța, Italia și Japonia, prin care aceste state recunoșteau oficial suveranitatea României asupra Basarabiei.
Efectele unirii au fost anulate după 22 de ani, în anul 1940. În baza pactului secret Ribbentrop-Molotov, Rusia sovietică a anexat Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța. În 2017, Parlamentul României a instituit o nouă sărbătoare națională: Ziua Unirii Basarabiei cu România, marcată anual în data de 27 martie. Pe fondul acestei aniversări, un studiu recent publicat la Chișinău sugerează că unirea cu R. Moldova ar putea fi susținută de o majoritate relativă în cazul unui referendum.
Astfel, dintre respondenții la sondaj aflați pe teritoriul R. Moldova, 44% ar vota „pentru” unire. În diaspora, sprijinul pentru unire este mai ridicat, ajungând la 61%, conform unui studiu sociologic realizat de ATES research group. Diferența este explicată prin influența diasporei, care a devenit un factor electoral decisiv și a schimbat orientarea geopolitică a votului în ultimii ani, susține comentatorul politic Ion Tăbârță. Experiența de viață în Uniunea Europeană și schimbarea percepțiilor despre România au influențat semnificativ opțiunile moldovenilor, explică expertul.
„Diaspora a devenit un factor electoral structural foarte important în Republica Moldova, fiind cea care a schimbat balanța majorității politice de la stânga spre dreapta. Rezultatele din 2021, 2024 și 2025, când au câștigat majoritatea politicienii și partidele de dreapta, se datorează în mare parte diasporei. Pe de o parte, aceasta a văzut cum se trăiește în Europa, iar pe de altă parte, s-au demontat anumite șabloane și clișee pe care mulți dintre concetățenii noștri le aveau despre România. Aceste percepții provin, în mare parte, din perioada sovietică, când s-a format un anumit tip de mentalitate despre România, care nu corespundea în totalitate realității. În plus, există și un al treilea aspect: mulți dintre cei aflați în Europa își doresc să trăiască într-o țară europeană. Or, unirea Republicii Moldova cu România ar însemna ca ei să devină parte a unui stat membru al Uniunii Europene, cu toate beneficiile pentru bunăstarea lor personală”, a spus Ion Tăbârță.
În diaspora, o majoritate absolută de peste 52% a indicat că unirea ar aduce beneficii. Printre avantajele menționate cel mai frecvent se numără creșterea salariilor și pensiilor, accesul la locuri de muncă și dezvoltarea economică. Studiul arată că doar 39% din respondenți s-ar pronunța „contra” Unirii, iar în diaspora – și mai puțini – 24% s-ar opune. Studiul sociologic „Unire și identitate națională” a fost realizat în perioada 12-23 martie pe un eșantion de 1 078 de respondenți din R.
Moldova și 235 de respondenți din diaspora.