Negocieri și tensiuni în creștere
Într-o răsturnare de situație pe scena politică, președintele american Donald Trump a declarat marți că Statele Unite ale Americii și Iranul sunt „în negocieri chiar acum”, sugerând că regimul de la Teheran este dispus să facă concesii majore pentru a obține un acord de pace. Deși Republica Islamică Iran a negat oficial că ar purta discuții directe cu Washingtonul, dezvăluirile New York Times, citate de NBC, confirmă existența unui canal de comunicare diplomatică intensă.
Potrivit unui raport publicat de The New York Times, care citează oficiali sub protecția anonimatului, administrația Trump a trimis deja Iranului un plan detaliat de pace, structurat pe 15 puncte. Documentul a fost livrat prin intermediul Pakistanului, o mișcare care subliniază eforturile diplomatice din culise ale liderilor regionali. Într-o declarație din Biroul Oval, președintele Trump a justificat decizia de a suspenda amenințările cu lovituri asupra infrastructurii energetice iraniene tocmai prin prisma acestor negocieri incipiente. „Vorbesc cu noi și vorbesc rațional”, a afirmat liderul de la Casa Albă, menționând că punctele „1, 2 și 3” din document vizează strict împiedicarea Iranului de a obține o armă nucleară.
Prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif s-a oferit oficial să medieze discuțiile dintre cele două state beligerante, ofertă pe care Donald Trump pare să o ia în considerare serios, distribuind mesajul acestuia pe rețeaua Truth Social. Cu toate acestea, Casa Albă păstrează o abordare prudentă. Secretarul de presă Karoline Leavitt a subliniat că „SUA nu vor negocia prin intermediul presei”, confirmând totuși explorarea acestei noi feronței diplomatice, în timp ce operațiunile militare continuă conform planului.
Echipa de negociatori americani este una de top, implicând oficiali cu greutate precum vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, trimisul special Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele și consilierul de încredere al președintelui. În ciuda declarațiilor optimiste în care Donald Trump a susținut că „SUA au câștigat deja războiul” și că Teheranul a acceptat să renunțe la programul său nuclear, realitatea de pe teren rămâne tensionată. Casa Albă nu a renunțat la planul de a solicita Congresului un pachet de finanțare suplimentară masiv, estimat la 200 de miliarde de dolari, pentru susținerea efortului de război.
Mai mult, The Wall Street Journal a dezvăluit că Pentagonul pregătește desfășurarea a aproximativ 3.000 de soldați din Divizia 82 Aeropurtată în Orientul Mijlociu. Întrebată despre aceste planuri de suplimentare a trupelor în plin proces de negociere, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a reiterat poziția de forță a administrației: „Președintele Trump are întotdeauna toate opțiunile militare la dispoziție”, scrie NBC.
Într-o întâlnire cu congresmeni republicani la Washington, Trump a afirmat: „Ei negociază și vor neapărat să încheie un acord, dar le este frică să o spună din cauza riscului de a fi uciși de ai lor”. De asemenea, Trump a adăugat că „le este teamă și că noi îi vom ucide”, subliniind intensitatea conflictului, care a ajuns la a 27-a zi. Casa Albă a avertizat că Donald Trump este pregătit să reacționeze dur în cazul unei „alte greșeli de calcul” din partea Teheranului.
Presa americană susține că negocierile continuă, în pofida unui refuz recent al Iranului de a accepta un plan american de pace cu 15 puncte propus prin intermediul Pakistanului. Ministrul adjunct de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a negat implicarea țării sale în discuții, afirmând că „nu are de gând să negocieze” și că Teheranul intenționează „să continue să reziste”. Araghchi a precizat că mesaje ocazionale pot fi transmise prin intermediari, dar acestea nu reprezintă negocieri propriu-zise.
Pe teren, situația continuă să se deterioreze. Joi dimineață, armata israeliană a anunțat că a efectuat „lovituri la scară largă” asupra unor infrastructuri din Iran, inclusiv în regiunea Isfahan. De asemenea, Israelul a raportat un nou atac cu rachete lansat de Iran, în timp ce statele din Golf, precum Arabia Saudită, Kuweit și Bahrain, au declarat că se confruntă cu intensificarea atacurilor asupra infrastructurilor lor energetice și a intereselor americane. Armata americană a asigurat că a distrus peste două treimi din instalațiile iraniene de producție de drone și rachete, precum și 92% din flota navală iraniană.
În paralel, blocarea aproape totală a Strâmtorii Ormuz de către Iran a dus la o creștere cu 60% a prețului petrolului brut de la începutul conflictului israeliano-american, pe 28 februarie. La nivel diplomatic, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat recent că războiul din Orientul Mijlociu este „scăpat de sub control”. Totuși, Beijingul a observat „semnale în favoarea negocierilor” din partea ambelor părți, iar liderii G7 urmează să discute despre criză în cadrul unei reuniuni organizate în Franța.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, aflat în vizită în Australia, a criticat lipsa unei strategii clare: „Nu există nicio consultare, nicio strategie, niciun obiectiv clar și, cel mai grav, nicio strategie de ieșire”. Conflictul are consecințe devastatoare asupra populației civile. În Liban, peste un milion de oameni au fost strămutați din cauza intervențiilor israeliene împotriva Hezbollah. Joi, armata israeliană a raportat că un soldat a fost grav rănit de un atac cu mortier în nordul țării. Efectele economice sunt resimțite și în alte părți ale lumii.
Japonia, dependentă de petrolul care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, a anunțat joi că va apela pentru a doua oară la rezervele strategice de petrol.