Generația Z și 'soft saving'
Într-un context socio-economic tot mai complex, tinerii din România adoptă o abordare diferită față de economisire comparativ cu generațiile anterioare. Potrivit unui studiu realizat de către Institutul Național de Statistică (INS) în 2026, tinerii cu vârste sub 35 de ani își direcționează economiile către vacanțe și experiențe, în loc să economisească pentru achiziționarea unei locuințe sau a unei mașini. 'Această schimbare reflectă o adaptare la realitățile economice contemporane, unde incertitudinea și costurile de trai ridicate influențează deciziile financiare ale tinerilor', afirmă sociologul Ioan Hossu de la Universitatea București.
Comparativ cu seniorii care, în anii '90, economiseau ani întregi pentru a-și cumpăra un apartament sau o mașină, tinerii de astăzi aleg să investească în experiențe de viață. De exemplu, o cercetare realizată de ProTV arată că 67% dintre tineri preferă să economisească pentru călătorii și evenimente culturale, în loc să aloce fonduri pentru proprietăți imobiliare. Acest fenomen, cunoscut sub denumirea de „soft saving”, reflectă o schimbare semnificativă în valorile economice ale tinerelor generații.
Fenomenul „soft saving” este tot mai întâlnit în marile orașe, unde prețurile locuințelor au crescut exponențial. Potrivit Eurostat, în 2026, prețul mediu al locuințelor în România a crescut cu 12% față de anul anterior, ceea ce face achiziționarea unei case o provocare pentru tineri. Majoritatea acestora se confruntă cu salarii medii care nu le permit să economisească sume semnificative. De exemplu, pentru a achiziționa un apartament, un tânăr ar trebui să economisească aproape 50% din venitul lunar, ceea ce este adesea un obiectiv dificil de atins.
Sociologul Ioan Hossu subliniază că tinerii din generațiile sub 35 de ani trăiesc într-un context socio-economic mult mai complicat decât generațiile anterioare. 'Aceștia aleg să își satisfacă nevoile imediate, iar economisirea devine o activitate orientată spre dezvoltare personală și experiențe noi. Tinerii se concentrează pe a trăi prezentul, în detrimentul planurilor pe termen lung', afirmă Hossu.
Un studiu realizat recent în Statele Unite arată că 73% dintre tineri preferă să trăiască mai mult în prezent, chiar și cu riscul de a economisi o sumă mai mică pentru viitor. Aceasta tendință este similară și în România, unde tinerii se simt presați de costurile ridicate ale vieții și de incertitudinile economice.
În concluzie, schimbările în comportamentul de economisire al tinerilor din România reflectă nu doar o adaptare la realitățile economice curente, dar și o redefinire a valorilor și priorităților în ceea ce privește utilizarea resurselor financiare. Pe termen lung, această abordare poate avea implicații semnificative asupra economiei, dar și asupra modului în care vor trăi tinerii în viitor.
Este esențial ca autoritățile să ia în considerare aceste tendințe și să dezvolte politici care să sprijine tinerii în atingerea unor obiective financiare sustenabile.