România s-a abținut de la vot
Pe 25 martie 2026, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție care denunță comerțul cu sclavi africani și traficul de persoane ca fiind "cea mai gravă crimă împotriva umanității". Votul a avut loc în cadrul unei sesiuni la sediul ONU din New York, fiind înregistrate 123 de voturi pentru, 3 împotrivă și 52 de abțineri. România, alături de alte state precum Regatul Unit și cele 27 de membri ai Uniunii Europene, a ales să se abțină, în timp ce SUA, Argentina și Israel au votat împotrivă. Conform declarațiilor oficiale, această rezoluție subliniază necesitatea restituirii bunurilor culturale și a memoriei istoriei sclaviei.
Rezoluția adoptată de ONU nu impune obligații legale, dar reflectă voința comunității internaționale de a aborda injustițiile istorice legate de comerțul transatlantic cu sclavi. Ambasadorul adjunct al SUA, Dan Negrea, a explicat că, deși SUA recunosc nedreptățile din trecut, acestea nu consideră că există un drept legal la despăgubiri pentru faptele care nu erau ilegale conform dreptului internațional în momentul în care au avut loc. "Afirmația că unele crime împotriva umanității sunt mai puțin grave decât altele diminuează suferința victimelor", a subliniat acesta.
În contextul votului, președintele Ghanei, John Dramani Mahama, a evidențiat importanța acestui moment, subliniind că votul coincide cu Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Sclaviei. "Adoptarea acestei rezoluții servește drept garanție împotriva uitării", a declarat Mahama. Potrivit estimărilor, aproximativ 13 milioane de africani au fost răpiți și trimiși în sclavie de-a lungul secolelor.
Între timp, reacțiile la nivel local și internațional variază. În România, sociologii și istoricii au discutat despre implicațiile acestui vot și despre impactul pe care îl poate avea asupra relațiilor internaționale și asupra conștiinței publice cu privire la istoria sclaviei. Expertul în drept internațional, profesorul Alexandru Popescu de la Universitatea din București, a afirmat că "abținerea României poate fi interpretată ca o încercare de a evita implicațiile politice și juridice ale acestei rezoluții".
Criticii, totuși, subliniază că abținerea nu reflectă un angajament față de justiția reparatoare. "România ar fi trebuit să susțină clar această rezoluție, având în vedere istoria sa complexă și legăturile culturale cu diverse comunități afectate de sclavie", a declarat istoricul Maria Ionescu.
Comparativ cu alte țări europene care au votat în favoarea rezoluției, România se află într-o poziție delicată. Uniunea Europeană, în ansamblul său, a arătat o poziție unită în sprijinul acestei inițiative, ceea ce pune România într-o lumină mai puțin favorabilă, având în vedere abținerea sa.
Rezoluția, deși nu are forță juridică, reprezintă un simbol important al angajamentului global față de recunoașterea și corectarea nedreptăților istorice. Aceasta ar putea deschide calea pentru discuții viitoare despre drepturile victimelor sclaviei și despre reparațiile necesare.
În concluzie, votul din 25 martie 2026 este un pas semnificativ în direcția recunoașterii și abordării crimelor împotriva umanității, dar și o provocare pentru statele care continuă să se abțină de la asumarea responsabilității istorice.