Controverse pe tema minelor marine
Moscova răspunde reprezintă subiectul principal al acestui articol. Ambasada Rusiei la București a reacționat public, pe 25 martie 2026, la declarațiile ministrului Apărării Naționale al României, Radu Miruță, în care acesta afirma că România are experiență în demilitarizarea minelor marine din Marea Neagră, considerate de el ca având origine rusă. Ambasada a subliniat că aceste mine aflate în derivă au „exclusiv origine ucraineană” și nu au legătură cu Federația Rusă, conform unui avertisment emis de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei în martie 2022. "Fapt bine cunoscut de specialiștii Ministerului Apărării", se arată în comunicatul Ambasadei, care face referire la 420 de mine marine ancorate, produse în prima jumătate a secolului XX, instalate de forțele navale ucrainene.
Ministrul Radu Miruță a declarat, într-un interviu pentru Digi24, că România analizează posibilitatea de a contribui la reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz și a menționat că, în acest moment, nu există o decizie concretă privind trimiterea de militari sau echipamente. El a subliniat că Armata Română a acumulat experiență în domeniul deminării, având ofițeri de stat major capabili să contribuie la operațiuni tehnice și militare necesare.
„Evident că ne-am pus și noi problema la Ministerul Apărării care ar fi posibilitățile cu care am putea contribui acolo. Avem scafandri militari de mare adâncime care pot fi implicați în acțiuni subacvatice”, a afirmat Miruță, evidențiind potențialul României de a participa la operațiuni internaționale.
Controversa asupra originii minelor din Marea Neagră nu este nouă. De la începutul conflictului ruso-ucrainean, ambele părți s-au acuzat reciproc de instalarea și responsabilitatea pentru minele marine în derivă. Potrivit unui raport al Ministerului Apărării Naționale, în ultimii ani, Forțele Navale Române au participat la misiuni de identificare și neutralizare a minelor marine. Anul trecut, conform unui raport similar, au fost distruse zeci de mine în proximitatea apelor teritoriale românești.
Aceasta nu este prima dată când declarațiile oficialilor români stârnesc reacții din partea Rusiei. De exemplu, în 2023, în urma unor comentarii făcute de oficiali români cu privire la securitatea regională, Ambasada Rusiei a emis un comunicat similar, contestând afirmațiile și subliniind că acestea nu reflectă realitatea.
Din punct de vedere al securității maritime, România a demonstrat o implicare activă alături de aliații săi din regiune pentru a aborda provocările generate de conflictul din Ucraina. Conform unui studiu realizat de Institutul Român de Studiu al Securității, în 2025, România a participat la 12 exerciții internaționale de securitate maritimă, în colaborare cu state din Uniunea Europeană și NATO.
În concluzie, tensiunile dintre România și Rusia pe tema minelor din Marea Neagră reflectă complexitatea situației de securitate din regiune. În timp ce România continuă să-și dezvolte capacitățile de apărare și să colaboreze cu partenerii internaționali, este esențial ca dialogul diplomatic să fie menținut pentru a evita escaladarea conflictelor.
Următoarele întâlniri internaționale ar putea oferi oportunități pentru a clarifica aceste probleme și pentru a găsi soluții viabile.