Decizia generând controverse
Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, înființat de prim-ministrul Ilie Bolojan, a fost suspendat miercuri, 25 martie 2026, de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Potrivit surselor care au participat la activitatea acestui comitet, acesta și-a încetat activitatea încă din 18 februarie 2026, fără a fi emisă o decizie formală de desființare. „Decizia instanței vine ca urmare a constatării unui posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare al acestui comitet”, a declarat ÎCCJ într-un comunicat oficial.
În contextul în care activitatea comitetului a fost suspendată, este important de menționat că acesta fusese gândit ca un organism pur consultativ, fără atribuții de aplicare a politicilor publice. Decizia premierului de înființare a comitetului a fost contestată în instanță de două avocate, Elena Radu și Silvia Uscov, care au susținut că Bolojan „a acționat cu exces de putere”. Inițial, cererile lor au fost respinse de Curtea de Apel, dar decizia de suspendare a venit după ce Curtea Constituțională a declarat constituțională legea pensiilor magistraților, pe care Bolojan și-a angajat răspunderea.
Decizia ÎCCJ ridică întrebări cu privire la respectarea principiilor legalității și separației puterilor în stat. Comunicatul instanței nu precizează însă care era paguba iminentă ce urma să fie produsă de existența acestui comitet, așa cum legea contenciosului administrativ impune. Aceasta a fost o preocupare exprimată și de analiști, care consideră că justiția trebuie reglementată de guvern și parlament.
Analistul politic Bogdan Chirieac a comentat situația într-o intervenție la B1 TV, subliniind că justiția din România rămâne ineficientă și costisitoare, iar un comitet care să abordeze problemele reale ale sistemului ar fi fost benefic. „Un proces banal poate dura ani de zile, ceea ce reflectă blocajele majore ale justiției românești”, a spus Chirieac. România are o rată de 35 de judecători la 100.000 de locuitori, comparativ cu media UE de 20, ceea ce amplifică problemele de eficiență.
Suspiciunile de represalii împotriva reformelor în justiție sunt alimentate de deciziile recente ale instanțelor, iar discuțiile despre eficiența actului de justiție continuă să fie o temă de interes public major. Premierul Bolojan trebuie să clarifice motivarea ÎCCJ și să răspundă întrebărilor legate de „excesul de putere” de care este acuzat, precum și de ce a fost necesară suspendarea activității unui comitet care și-a încetat deja activitatea.
În concluzie, decizia ÎCCJ are implicații semnificative pentru sistemul de justiție din România. Este esențial ca guvernul să colaboreze cu toți actorii vizați pentru a asigura o reformă reală și eficientă a legislației din domeniul justiției, care să răspundă nevoilor societății.
Următorii pași vor fi cruciali în direcția stabilirii unui cadru legal care să sprijine atât drepturile cetățenilor, cât și integritatea sistemului judiciar.