Recrutare substanțială în Balcani
O rețea de recrutare a tinerilor din Republica Moldova pentru tabere de antrenament în Balcani este investigată de autoritățile de la Chișinău, în contextul unor suspiciuni de legături cu războiul hibrid al Rusiei. Potrivit unui raport publicat de Politico, tinerii sunt atrași cu promisiuni financiare modeste, între 300 și 500 de dolari, și excursii în străinătate, dar ajung în tabere de instruire din Bosnia și Serbia, unde învață să opereze drone, să folosească dispozitive incendiare și să evite forțele de ordine în timpul protestelor. Maxim Roșca, un tânăr din Chișinău, a declarat că a fost abordat de Anatoli Prizenco, care i-a propus o deplasare plătită de două săptămâni, fără a-i oferi detalii clare. "Mi s-a spus că voi câștiga între 300 și 500 de dolari, iar instrucțiunile urmau să vină de la un contact din Moscova", a mărturisit el în instanță.
În câteva săptămâni, Roșca a ajuns într-o tabără de antrenament din Bosnia, unde a participat la cursuri de pilotare a dronelor și utilizare a dispozitivelor incendiare. Anchetatorii moldoveni susțin că recrutarea celor tineri este parte a unei campanii coordonate, susținută de Rusia, de a destabiliza Europa, inclusiv țări precum Franța și Germania. Conform unei declarații a procurorului general din Republica Moldova, această rețea ar fi instruit zeci de persoane pentru acțiuni de influență și destabilizare.
În contextul acestor investigații, autoritățile din mai multe state europene au avertizat cu privire la campaniile de război hibrid desfășurate de Moscova. De exemplu, în Franța, au fost documentate campanii de dezinformare în timpul alegerilor locale recente, iar Germania a acuzat Rusia de atacuri cibernetice și interferențe electorale. Procurorii moldoveni susțin că Prizenco a acționat ca recrutor într-o rețea mai amplă, care a instruit tineri pentru misiuni de destabilizare. Peste 80 de persoane sunt investigate în Republica Moldova, iar 20 au fost deja inculpate în legătură cu aceste activități.
Cazul lui Roșca a ieșit la iveală pe 11 octombrie 2024, când a fost oprit la intrarea în Republica Moldova din România. În microbuzul în care se afla, anchetatorii au descoperit valută sârbească și bosniacă, cartele SIM, stick-uri USB și componente pentru drone, precum și dispozitive descrise drept destinate lansării de grenade din aer. Cei trei pasageri ai microbuzului au fost condamnați ulterior la pedepse de patru până la cinci ani de închisoare. Roșca a depus mărturie ca martor, afirmând că a fost bătut după ce a refuzat să participe la antrenamente.
Potrivit serviciilor de informații moldovene, instructorii din taberele de antrenament aveau legături cu gruparea Wagner, iar antrenamentele se desfășurau înaintea alegerilor prezidențiale din 2024, câștigate de Maia Sandu. Participanții erau instruiți să participe la proteste violente și să identifice clădiri administrative pentru posibile atacuri. Un alt tânăr, Danil Dilan, originar din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, a fost condamnat după ce a recunoscut că a fost trimis în Germania, unde i s-a cerut să fluture un steag ucrainean. Dilan a declarat că a refuzat, dar steagul a fost folosit ulterior în discursul oficial rus.
Autoritățile moldovene acuză aceste rețele că folosesc intermediari și recrutează tineri vulnerabili, inclusiv minori, pentru operațiuni de destabilizare în întreaga Europă, chiar și în timpul unor evenimente majore precum Jocurile Olimpice de vară din 2024.
Republica Moldova, situată strategic între România și Ucraina, a devenit un front important al războiului hibrid, autoritățile de la Chișinău acuzând Moscova de interferențe electorale, dezinformare și tentative de influențare a opiniei publice.