Exploatarea resurselor din Marea Barents
România poate reprezintă subiectul principal al acestui articol. Directorul general al Equinor, Anders Opedal, a anunțat planuri de creștere a producției cu 25%. Ținta este 900.000 de barili pe zi destinați pieței internaționale, până în 2030. Compania lucrează pentru autorizarea câmpului Wisting, situat în nordul îndepărtat, descris ca unul dintre cele mai mari proiecte de câmpuri petroliere din lume. „Acest proiect poate fi o alternativă adecvată pentru regiunea Orientului Mijlociu, cel puțin pentru Europa și câteva alte țări”, a declarat Opedal.
Resursele din Marea Barents, situată la nord de Norvegia, sunt considerate esențiale pentru securitatea energetică a Europei. Industria petrolieră norvegiană speră că UE își va reconsidera moratoriul privind forajele din Arctica. Noile îngrijorări legate de aprovizionare ar putea schimba poziția Bruxelles-ului. Potrivit Ministerului Norvegian al Petrolului și Energiei, producția de petrol din această regiune ar putea contribui semnificativ la reducerea dependenței de importurile din Orientul Mijlociu.
Canada, al patrulea mare exportator de GNL din lume până în 2030, se aliniază de asemenea în fața cererii crescute de energie. Ministrul canadian al energiei, Tim Hodgson, a declarat pentru Financial Times că producătorii canadieni se află într-o poziție ideală pentru a satisface cererea de surse alternative de energie. „Acesta este momentul Canadei”, a subliniat Hodgson. Prin proiectele în curs sau planificate în vestul Canadei, țara ar putea deveni al patrulea cel mai mare exportator de GNL din lume, cu exporturi totale estimate la 50 de milioane de tone pe an până în 2030.
Aceasta reprezintă aproape două treimi din capacitatea Qatarului dinainte de război. Potrivit grupului de cercetare Enverus, producătorii canadieni vor obține un profit suplimentar de 90 de miliarde de dolari canadieni în acest an, estimare valabilă dacă prețul țițeiului se menține la nivelurile actuale. Criza energetică, declanșată de războiul din Iran, a generat cea mai mare criză de aprovizionare cu energie din istorie, conform ministrului canadian. De la atacul american și israelian asupra Iranului, pe 28 februarie, prețul țițeiului a crescut cu 30%.
Teheranul a închis Strâmtoarea Ormuz, întrerupând aproximativ o cincime din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate. Veniturile uriașe ale Norvegiei au creat tensiuni cu vecinii săi, după ce politicieni suedezi și danezi au cerut Oslo-ului să fie mai generos în sprijinirea Ucrainei. În acest context, se așteaptă ca Europa să reevalueze sursele de aprovizionare și să considere alternativele din nord, inclusiv cele din Norvegia și Canada, pentru a-și asigura securitatea energetică.
Pe de altă parte, Europa s-ar putea confrunta cu o penurie de combustibili începând din luna aprilie 2026, dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă, a avertizat Wael Sawan, directorul executiv al firmei Shell, una dintre cele mai mari companii petroliere din lume. Vorbind la o conferință a industriei petroliere organizată în Texas, oficialul Shell a explicat că "Asia de Sud a fost prima lovită, apoi impactul s-a mutat în Asia de Sud-Est, Asia de Nord-Est și, ulterior, tot mai mult în Europa, pe măsură ce intrăm în aprilie", relatează publicația britanică The Guardian.
Potrivit lui Sawan, actuala criză, aflată acum în a patra săptămână, a afectat deja aprovizionarea cu combustibil pentru avioane, al cărui preț s-a dublat de la începutul războiului din Iran. Următorul carburant care s-ar scumpi dramatic ar putea fi motorina, iar apoi benzina, pe măsură ce începe sezonul de vară al deplasărilor cu automobilul în SUA și în Europa. Sawan a asigurat că firma pe care o reprezintă colaborează cu guvernele pentru a le ajuta să gestioneze criza de petrol și de gaze naturale.
Avertismentul transmis de directorul companiei Shell a fost confirmat și de ministra germană al Economiei, Katherina Reiche. Ea a estimat, la aceeași conferință, că o penurie de carburanți s-ar putea consemna la sfârșitul lunii aprilie 2026 sau în luna mai 2026 - dacă războiul va fi încă în derulare la acel moment. O modalitate de răspuns va consta din importuri mai mari de gaz lichefiat, care să fie adus cu nave speciale, de la mare distanță. Katherina Reiche a subliniat, pe de altă parte, că decizia Germaniei de a renunța treptat la energia nucleară a fost o mare greșeală.
Prețurile petrolului au scăzut miercuri la aproximativ 100 de dolari pe baril, după un maxim de circa 114 dolari la începutul săptămânii. Scăderea de preț s-a produs în contextul informațiilor că Administrația SUA ar fi transmis liderilor Iranului un plan de pace în 15 puncte.
Aceste evoluții subliniază cât de interconectate sunt piețele energetice globale și cum evenimentele dintr-o regiune pot influența dramatic securitatea energetică a întregii Europe.