Necesarul de redresare economică
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a subliniat importanța reducerii deficitului bugetar, afirmând că acesta reprezintă cea mai severă constrângere a economiei românești. Într-un articol publicat pe blogul "Opinii BNR", Rădulescu a explicat că România a ajuns la un deficit de 9,3% din PIB în 2024, fără a fi fost afectată de șocuri economice majore. Potrivit lui, datoria publică a crescut alarmant, de la sub 12% din PIB în 2006, la aproximativ 60% în prezent, ceea ce reflectă o dinamică accelerată a îndatorării statului.
"Cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar", a declarat Rădulescu, evidențiind impactul negativ pe care această situație îl are asupra stabilității economice. În acest an, România va plăti peste 60 de miliarde de lei pentru dobânzile aferente datoriei publice, echivalentul a aproximativ 3% din PIB. Aceasta este o provocare majoră, având în vedere că statul se confruntă cu presiuni suplimentare generate de creșterea cheltuielilor de apărare și alte angajamente bugetare.
Rădulescu a menționat că misiunea de reducere a deficitului bugetar la nivelul de 3% din PIB, conform angajamentelor europene, este extrem de dificilă. "România se împrumută la costuri ridicate comparativ cu alte state europene, chiar și în condițiile unei datorii mai mici decât a unor economii precum Franța", a explicat el. Acest fapt se datorează nivelului de risc perceput de piețe, capacității economiei de a genera venituri și evaluărilor agențiilor de rating.
Pentru anul 2025, deficitul este estimat la 7,7% din PIB, o ușoară îmbunătățire față de prognoza anterioară de 8,4%. Rădulescu a observat că în primele luni ale anului a fost consemnat un ușor excedent bugetar, ceea ce reprezintă o veste pozitivă, având în vedere deficitele mari din anii anteriori. "Avem un început de a ne ține de promisiune, ceea ce nu ni s-a mai întâmplat de ceva ani", a declarat consilierul BNR.
Pe de altă parte, Rădulescu a avertizat că evoluțiile geopolitice și creșterea prețurilor la energie pot genera efecte inflaționiste și pot reduce ritmul de creștere economică. Scumpirea petrolului și gazelor influențează direct costurile din economie, inclusiv în agricultură. El a adăugat că prelungirea conflictului ar putea duce la o creștere semnificativă a prețurilor, ceea ce ar afecta și mai mult bugetul național.
În contextul discuțiilor despre posibile reduceri de taxe la carburanți, Rădulescu a subliniat că astfel de măsuri ar pune presiune suplimentară pe bugetul deja precar. "Situaţia a fost şi este pe muchie de cuţit. Nu avem decât o singură soluție: să ținem cu dinții de programul de diminuare a deficitului asumat de Guvern şi aprobat de Parlament, program care a fost agreat şi cu Comisia Europeană", a conchis el.
Acesta a insistat asupra importanței menținerii obiectivului de reducere a deficitului pentru stabilitatea economică a României.