Utilizare și efecte secundare
Probioticele sunt tot mai des recomandate ca un adjuvant eficient în timpul tratamentului cu antibiotice, conform unui studiu realizat de Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București, publicat în martie 2026. "Utilizarea probioticelor poate contribui la menținerea echilibrului florei intestinale afectate de antibiotice", a declarat Dr. Andrei Popescu, specialist în gastroenterologie.
Aceste suplimente probiotice ajută la restabilirea florei intestinale, care poate fi dezechilibrată de administrarea antibioticelor. Potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății din 2023, aproximativ 30% dintre pacienți experimentează efecte secundare gastrointestinale în urma tratamentului cu antibiotice, iar probioticele pot reduce aceste simptome.
Timpul optim de administrare a probioticelor poate varia în funcție de tipul produsului și de recomandările medicale. De exemplu, este sugerat ca probioticele să fie administrate cu aproximativ 30 de minute înainte de masă, pe stomacul gol, pentru a permite absorbția lor eficientă. Seara, acestea pot fi luate la câteva ore după ultima doză de antibiotic. Aceste sugestii se bazează pe observații conform cărora probioticele au o rată de supraviețuire mai ridicată în aceste momente, favorizând astfel ajungerea lor intacte în intestin.
Studiile clinice au demonstrat o posibilă reducere a efectelor secundare ale antibioticelor atunci când probioticele sunt administrate pe tot parcursul tratamentului și după acesta. De exemplu, un studiu din 2024, publicat în "Journal of Antimicrobial Chemotherapy", a arătat că pacienții care au utilizat probiotice au raportat o reducere cu 40% a simptomelor gastrointestinale comparativ cu cei care nu le-au utilizat.
Cu toate acestea, este important de menționat că, deși probioticele sunt sigure în general, ele pot provoca reacții adverse, chiar dacă acestea sunt ușoare și temporare. Simptomele precum balonarea, gazele, constipația sau diareea sunt frecvente, mai ales în primele zile de administrare. Potrivit unui studiu din 2022 realizat de Institutul Național de Sănătate Publică, aproximativ 15% dintre utilizatori au raportat aceste efecte adverse.
Balonarea și gazele sunt cele mai comune efecte, deoarece bacteriile noi încep să colonizeze intestinul. De asemenea, este important să se țină cont de compoziția probioticelor, deoarece unele pot conține ingrediente precum lactoză, soia sau gluten, care pot provoca reacții adverse la persoanele intolerante.
În plus, dureri de cap pot fi declanșate de aminele prezente în anumite produse probiotice, iar persoanele cu boli grave, cum ar fi HIV sau cancer, pot dezvolta infecții. De aceea, este esențial ca pacienții să consulte un medic specialist înainte de a începe un tratament cu probiotice, mai ales dacă sunt însărcinați, alăptează sau au afecțiuni cronice.
Pentru a evita efectele secundare, experții recomandă să începeți cu o doză mică de probiotice și să o creșteți treptat, totul sub îndrumarea unui medic. Această abordare prudente asigură o adaptare mai bună a organismului la noile bacterii introduse.
În concluzie, utilizarea probioticelor în timpul tratamentului cu antibiotice poate aduce beneficii semnificative, dar este esențial să se respecte indicațiile medicale pentru a minimiza riscurile.