Schimbări în spitale
Noua „Strategie Națională pentru Calitatea Îngrijirii Medicale și Siguranța Pacienților 2026-2032” a fost elaborată în colaborare cu instituții-cheie, precum Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), Banca Mondială și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), dar și cu profesioniști din sănătate, sindicate și reprezentanți ai pacienților. Potrivit lui Alexandru Rogobete, director ANMCS, documentul reflectă „realitatea din sistem” și experiența directă a celor implicați zilnic în actul medical. „Pentru prima dată, România va avea o strategie dedicată exclusiv calității îngrijirii medicale și siguranței pacienților, un cadru unitar pentru întreg sistemul de sănătate”, a declarat Rogobete.
Strategia a fost elaborată lucrând împreună, la aceeași masă, cu ANMCS, Banca Mondială, OMS, asociațiile profesionale, profesioniști din sănătate, sindicatele și reprezentanții pacienților. Trecem de la abordări fragmentate la un sistem coerent, în care calitatea este urmărită, măsurată și corectată constant, în fiecare spital și în fiecare serviciu medical. Este un pas necesar. Investițiile din sănătate sunt la cel mai ridicat nivel de după Revoluție, iar reformele sunt în curs. Diferența reală se vede însă în modul în care este îngrijit pacientul. Aici începe, de fapt, și încrederea. Spun constant că încrederea ne face bine, iar în sănătate ea se construiește din fiecare interacțiune, din fiecare act medical făcut corect, în siguranță și cu responsabilitate.
Strategia Națională pentru Calitatea Îngrijirii Medicale și Siguranța Pacienților 2026–2032 pune accentul pe modul în care este asigurată îngrijirea, cât de sigură este și ce rezultate produce. Conform documentului, strategia este construită pe trei direcții clare: îmbunătățirea calității îngrijirii, asigurarea siguranței pacienților și eficientizarea serviciilor medicale. „Pentru prima dată, aceste direcții sunt susținute de indicatori clari, instituții responsabile și termene de implementare, astfel încât progresul să poată fi urmărit concret”, a adăugat Rogobete.
De asemenea, oficialul a atras atenția asupra faptului că investițiile în sănătate sunt la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii, însă diferența reală va fi dată de modul în care pacientul este tratat. „Calitatea nu înseamnă doar un act medical corect într-un moment punctual. Înseamnă continuitate, siguranță și coerență pe tot parcursul pacientului. Strategia aduce împreună toate nivelurile sistemului, de la politici publice și finanțare până la modul concret în care se lucrează în spitale. Este un document care reflectă realitatea din sistem și experiența directă a celor care îl susțin zi de zi. Mi-am dorit o strategie simplă, aplicabilă și asumată. Un document care poate fi folosit în fiecare zi în sistemul de sănătate”, a concluzionat Alexandru Rogobete.
Această strategie vine în contextul în care, conform datelor INS, 70% din serviciile medicale din România sunt oferite în afara urgenței și spitalizării, ceea ce subliniază necesitatea unor servicii de calitate în ambulatoriu. De asemenea, recent, România a primit undă verde de la Bruxelles pentru construirea a 9 spitale noi, cu o finanțare de peste 500 de milioane de euro, o veste îmbucurătoare în contextul reformelor din sănătate.
Criticii acestei strategii subliniază faptul că implementarea eficientă va depinde de alocarea adecvată a resurselor și de angajamentul continuu al autorităților. De exemplu, fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat că „fără un buget dedicat și fără o monitorizare constantă, această strategie riscă să rămână doar pe hârtie”. Însă, susținătorii acesteia consideră că, având în vedere colaborarea extinsă și angajamentul diverselor părți interesate, există o șansă reală de transformare a sistemului de sănătate românesc.
În concluzie, strategia națională pentru calitatea îngrijirii medicale reprezintă un pas semnificativ în direcția îmbunătățirii serviciilor de sănătate din România. Cu un cadru clar de implementare și angajamente solide din partea autorităților, se așteaptă ca aceasta să aibă un impact pozitiv asupra experienței pacienților.
Următorii pași constau în monitorizarea atentă a progresului și ajustarea strategiilor în funcție de rezultate, pentru a asigura o îngrijire medicală de calitate în întreaga țară.