Măsuri stricte împotriva violenței
Camera Deputaților a adoptat, pe 25 martie 2026, în calitate de cameră decizională, proiectul de lege privind prevenirea și combaterea femicidului. România va avea, astfel, pentru prima dată în legislația națională definit femicidul, iar fapta va putea fi pedepsită cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau chiar pe viață. Legea a fost adoptată cu 284 de voturi „pentru”, un vot contra și două abțineri. Potrivit expunerii de motive, din cele 33 de infracțiuni de omor comis asupra unui membru de familie înregistrate de IGPR în cele 8 luni ale anului 2025, 69% au fost femicide comise de un membru al familiei, soldându-se cu 23 de femei/fete ucise. „În medie, aproximativ 3 cazuri de femei/fete ucise pe lună de un membru de familie”, se arată în document.
Legea definește femicidul ca fiind „uciderea cu intenție a unei femei, precum și moartea unei femei survenită ca urmare a loviturilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte”. De asemenea, actul normativ prevede măsuri de protecție pentru orfanii femicidului, recunoscuți ca victime directe, și stabilește pedepse agravante atunci când violența are loc în prezența minorilor. Acțiunea penală va putea fi declanșată din oficiu, fără a fi necesară o plângere prealabilă, ceea ce reprezintă un avans semnificativ în protecția victimelor.
În timpul dezbaterilor din plenul de miercuri, deputata neafiliată Raisa Enachi a criticat proiectul pe motiv că ar fi o suprareglementare, menționând: „Există deja reglementare în Codul Penal. Introducerea unor noi clauze agravante duce la confuzie juridică”. În replică, inițiatoarea proiectului, Alina Gorghiu, a subliniat importanța adoptării acestei legi: „Este foarte simplu să desființezi un proiect când nu ai lucrat la el și să arunci cu noroi de pe margine”.
De asemenea, senatoarea AUR Cristina Dumitrescu a afirmat că, deși partidul său va vota pentru acest proiect, consideră că este o suprareglementare, insistând că „omorul calificat există în legislația românească, iar o crimă rămâne tot o crimă, indiferent că este vorba de o femeie, de un bărbat sau de un copil”. Această lege vine în contextul în care, anul trecut, în România au avut loc 59 de cazuri de femicid, ceea ce înseamnă că, lunar, câte cinci femei au fost ucise.
Noua lege prevede circumstanțe agravante pentru infracțiunile comise în cadrul relațiilor de cuplu, permițând instanțelor să aplice sancțiuni mai severe. De asemenea, agresorii nu vor mai putea beneficia de moștenirea victimelor, iar instanța va constata oficial nedemnitatea succesorală a acestora. Aceste măsuri sunt menite să întărească protecția victimelor și să descurajeze violența.
Actul normativ va fi transmis președintelui României pentru promulgare, iar după publicarea în Monitorul Oficial, prevederile vor intra în vigoare. Alina Gorghiu a încheiat dezbaterea subliniind: „Astăzi, legea este mai puternică. Astăzi, femeile sunt mai protejate”.
În concluzie, adoptarea acestei legi reprezintă un pas semnificativ în combaterea violenței de gen și protecția femeilor în România.
Cu toate acestea, este esențial ca autoritățile să se asigure că aceste măsuri sunt implementate eficient pentru a avea un impact real asupra situației femeilor din țară.