Declarații controversate la Metropola TV
Călin Georgescu a afirmat miercuri seară, într-o intervenție la emisiunea „Sub semnul întrebării”, difuzată de Metropola TV, că ar deține „informații credibile” potrivit cărora „forțe în Europa de Vest” ar viza „eliminarea [sa] fizică”. Georgescu a legat această afirmație de „situația complexă a sistemului internațional” și a susținut că adversarii săi ar fi ajuns la un asemenea nivel de „disperare” încât ar fi capabili de o asemenea acțiune. În același pasaj, fostul candidat la prezidențiale, trimis în judecată, a transmis că „poți elimina un corp, poți elimina o persoană, dar nu poți elimina o mișcare pentru libertate”. Georgescu nu a prezentat public dovezi care să susțină afirmațiile sale.
Declarația se înscrie într-un registru retoric familiar politicii românești din ultimii ani, în care lideri politici au invocat amenințări, conspirații și tentative de eliminare fizică pentru a descrie presiunea exercitată de adversari. Un precedent notoriu este cel al lui Liviu Dragnea. În august 2018, fostul lider PSD susținea public faptul că fusese ținta unei tentative de asasinat și vorbea despre „patru străini” care ar fi venit în România, ar fi fost cazați la Athenee Palace și ar fi acționat la comanda „unui domn foarte celebru în lume”. În acea perioadă, Dragnea a legat public presupusa tentativă de filantropul George Soros.
În cazul lui Călin Georgescu, noua ieșire publică vine într-un moment în care acesta se află deja în fața instanței într-un dosar în care este acuzat de propagandă legionară. Parchetul General l-a trimis în judecată pe 2 iulie 2025, sub control judiciar, pentru promovarea în public a cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și pentru promovarea, în formă continuată, a unor idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe. Dosarul a trecut de etapa camerei preliminare, iar Tribunalul București a decis în 9 februarie 2026 că procesul poate merge mai departe pe fond, după ce a respins contestația formulată de avocații lui Georgescu. Următorul termen în acest dosar este stabilit pentru 28 aprilie 2026, la Judecătoria Sectorului 1.
Afirmațiile lui Georgescu referitoare la conspirații internaționale au fost primite cu scepticism de analiști și experți în științe politice. Profesorul Ion Ilie de la Universitatea București a declarat: „Astfel de afirmații sunt adesea folosite în retorica politică pentru a distrage atenția de la problemele reale, cum ar fi procesele legale în curs”. În plus, sociologul Maria Popescu a subliniat că „această retorică poate duce la polarizarea societății și la alimentarea teoriilor conspirației”.
Comparativ cu anii anteriori, când lideri politici precum Liviu Dragnea au folosit tactici similare pentru a-și întări poziția, este evident că Georgescu își caută susținerea în fața unei opinii publice tot mai critice. În timp ce Dragnea a reușit să capteze atenția în trecut, Georgescu ar putea să se confrunte cu o reacție contrară, având în vedere gravitatea acuzațiilor care îi sunt aduse.
Pe de altă parte, susținătorii lui Georgescu au reacționat pozitiv la aceste declarații, considerându-le o dovadă a curajului său de a vorbi despre presiuni externe. „Este important să avem voci care să se exprime în fața amenințărilor externe”, a declarat un activist de dreapta, fără a oferi detalii despre cum pot fi susținute aceste afirmații.
În concluzie, afirmațiile lui Călin Georgescu ridică întrebări despre retorica politică din România și despre modul în care liderii își gestionează imaginea publică în fața provocărilor legale. În absența dovezilor clare, aceste declarații pot avea un impact limitat asupra percepției publicului, dar contribuie la discuțiile mai ample despre libertatea de exprimare și despre responsabilitatea liderilor politici în fața justiției.
Următoarele întâlniri din instanță vor fi cruciale pentru Georgescu și pentru modul în care va reuși să-și susțină aceste afirmații în fața opiniei publice.