Alegeri dificile în Danemarca
Conform a două sondaje la ieșirea de la urne publicate la scurt timp după încheierea votului marți seara, partidul prim-ministrului danez Mette Frederiksen părea să fi câștigat cele mai multe voturi, dar a avut rezultate mai slabe decât se aștepta, cu aproximativ 19% până la 21% din voturi, potrivit The Guardian. Dacă se va confirma, social-democrații și celelalte partide de stânga care formează „blocul roșu” ar fi mult departe de o majoritate în parlamentul cu 179 de locuri. Însă nici partidele de dreapta ale așa-numitului „bloc albastru” nu au reușit, plasându-l în centrul atenției pe ministrul de externe, Lars Løkke Rasmussen, liderul moderaților de centru-dreapta nealiniați, ca probabil factor decisiv. Rezultatele oficiale sunt așteptate miercuri dimineață. Danemarca se confruntă acum cu săptămâni de discuții pentru o coaliție, după care pare probabil să apară o altă coaliție de centru sau o coaliție de centru-dreapta.
Frederiksen a convocat alegeri anticipate în urma rezultatelor dezastruoase din alegerile municipale din noiembrie, când partidul său a suferit o lovitură gravă la nivel național și a pierdut controlul asupra Copenhaga pentru prima dată în peste 100 de ani. Mette Frederiksen, în vârstă de 48 de ani, a convocat alegeri anticipate luna trecută, sperând să beneficieze de o „creștere” a sondajelor în Groenlanda, ca răspuns la modul în care a gestionat amenințările lui Donald Trump din ianuarie de a invada teritoriul în mare parte autonom care face parte din regatul danez. Discuțiile dintre SUA, Nuuk și Copenhaga sunt încă în desfășurare, dar tensiunile s-au diminuat. Cu toate acestea, criza pare să fi avut un efect de durată asupra alegătorilor danezi.
Decizia lui Mette Frederiksen de a convoca alegeri anticipate în urma tensiunilor legate de Groenlanda le-a adus social-democraților cel mai slab rezultat din ultimul secol, dar a menținut-o totuși poziționată pentru un al treilea mandat de prim-ministru al Danemarcei, potrivit Euractiv. Cu 12 partide intrând în parlament și doar trei câștigând peste 10% din voturi, alegerile au produs un legislativ extrem de fragmentat, fără o rută clară către o majoritate guvernamentală. Nici blocul de stânga, nici cel de dreapta nu au obținut suficient sprijin pentru a forma un guvern, lăsându-i ministrului de Externe Lars Løkke Rasmussen și moderaților săi de centru un rol esențial.
„Danemarca seamănă din ce în ce mai mult cu Olanda”, a declarat Benny Engelbrecht, deputat social-democrat și fost ministru. Partidul de centru-stânga a fost în fruntea scrutinului cu aproximativ 22% din voturi – cea mai slabă performanță din 1904 – dar totuși aproape de două ori mai mare decât Verzii, clasați pe locul doi. „Rămân pregătită să-mi asum responsabilitatea de a servi ca prim-ministru al țării”, a declarat Frederiksen la sosirea sa la Palatul Christiansborg, marți seară, recunoscând totodată că discuțiile pentru o coaliție vor fi dificile.
Pentru social-democrați, păstrarea puterii rămâne obiectivul primordial, a declarat un strateg al partidului pentru Euractiv. Acest lucru ar putea necesita sprijinul Moderaților, deși Rasmussen a exclus orice coaliție care să depindă și de sprijinul extremei stângi. Un oftat sonor a străbătut sala de la adunarea liberală a partidului Venstre (Partidul Liberal) din noaptea alegerilor de la Christiansborg, în timp ce sondajele de la ieșirea din urne indicau cel mai slab rezultat înregistrat vreodată de partid. Câteva ore mai târziu, liderul partidului, Troels Lund Poulsen, a confirmat că Venstre nu va reveni la guvernare alături de social-democrați. „Faptul că este la guvernare alături de social-democrați a avut un impact puternic asupra Venstre”, le-a spus el susținătorilor săi. În schimb, el a sugerat că Moderații s-ar putea alinia cu Venstre pentru a forma o majoritate de centru-dreapta sau că partidul ar putea trece în opoziție.
Un astfel de scenariu pare improbabil. Partidul Popular Danez, de extremă dreapta, a exclus cooperarea cu centriștii lui Rasmussen. „Nu îl vom numi pe Lars Løkke Rasmussen ministru”, a declarat pentru Euractiv liderul partidului, Morten Messerschmidt, fost europarlamentar. El a cerut formațiunilor de centru-dreapta să formeze o opoziție unificată, argumentând că aceasta ar putea reprezenta o alternativă credibilă la Frederiksen și Rasmussen.
Europarlamentarul liberal Morten Løkkegaard a reiterat poziția, declarând pentru Euractiv că, dacă o majoritate de dreapta se dovedește a fi imposibil de atins, partidul ar trebui „să-și acorde ceva timp în opoziție pentru a se regrupa.”