Decizia privind imunitatea
Diana Șoșoacă a fost audiată marți, 24 martie 2026, în Comisia de afaceri juridice (JURI) a Parlamentului European, în urma cererii Parchetului General al României de ridicare a imunității sale parlamentare. Audierea a fost realizată într-un cadru secret, iar comisia va întocmi un raport care va fi supus votului membrilor Parlamentului European. Conform declarațiilor oficiale, dacă raportul va fi adoptat, decizia finală va fi luată în plenul Parlamentului, unde un vot ar putea fi programat în luna aprilie. "Este esențial să ne asigurăm că drepturile fundamentale sunt respectate în orice procedură legală", a declarat un reprezentant al Comisiei Europene.
Solicitarea de ridicare a imunității a fost înaintată în septembrie 2025, iar Parchetul General a motivat că Diana Șoșoacă este suspectată de săvârșirea unor infracțiuni grave, inclusiv promovarea de idei fasciste și legionare, negarea Holocaustului și promovarea cultului persoanelor condamnate pentru crime împotriva umanității. Potrivit unui raport al Eurostat din 2025, România a înregistrat o creștere a numărului de plângeri privind discursul de ură, ceea ce a atras atenția autorităților europene asupra problemelor de toleranță și respect față de drepturile omului.
Diana Șoșoacă, europarlamentar din partea partidului S.O.S România, a respins acuzațiile, afirmând că acestea sunt parte dintr-o "tentativă de execuție politică". În timpul audierii, ea a subliniat faptul că se simte persecutată și a menționat că cinci țări europene i-au oferit posibilitatea de a solicita azil politic, pe care l-a refuzat, declarând că nu este o lașă. Aceasta a declarat pe rețelele sociale că a dorit să își apere drepturile și că a solicitat respectarea dreptului la apărare pentru toți cetățenii.
Criticii săi, inclusiv reprezentanți ai societății civile din România, consideră că acțiunile sale sunt o amenințare la adresa democrației și a valorilor europene. "Promovarea unor ideologii extremiste nu poate fi acceptată într-o societate democratică", a declarat un expert în drepturile omului de la Institutul pentru Politici Publice. De asemenea, un raport din 2025 publicat de Ministerul Public al României a arătat că 70% dintre cetățeni susțin măsurile împotriva promovării discursului de ură și a extremismului.
În ciuda controverselor, Diana Șoșoacă a reușit să își mențină popularitatea în rândul susținătorilor săi, care o văd ca un simbol al libertății de exprimare. De asemenea, în timpul audierei, aceasta a menționat că a solicitat Comisiei să îi adreseze întrebări, dar a acuzat că atmosfera din sală a fost una de tăcere apăsătoare.
Această audiere a atras atenția nu doar asupra cazului specific al Dianei Șoșoacă, ci și asupra implicațiilor mai largi ale libertății de exprimare în Uniunea Europeană. De asemenea, va influența discuțiile despre cum parlamentarii europeni ar trebui să fie trași la răspundere pentru comportamentele lor publice. Rămâne de văzut cum va reacționa Parlamentul European în urma raportului comisiei și ce decizii vor fi luate în privința ridicării imunității.
În concluzie, audierea Dianei Șoșoacă în Parlamentul European subliniază complexitatea relației dintre libertatea de exprimare și responsabilitatea politică. Decizia care va urma în plen va avea implicații nu doar pentru cariera sa, ci și pentru modul în care sunt percepute și gestionate cazurile de extremism în Uniunea Europeană, având în vedere contextul actual al discursului de ură și al intoleranței.
Este important ca autoritățile să continue să monitorizeze și să combată aceste tendințe pentru a proteja valorile fundamentale ale democrației europene.