Trecerea la ora de vară crește riscul de infarct și AVC

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Trecerea la ora de vară, programată pe 27 martie 2026, crește riscurile de AVC și infarct, conform specialiștilor. Medicul Oana Goidescu de la SJU Buzău subliniază importanța adaptării treptate a programului de somn pentru a reduce efectele negative. Este esențial ca pacienții cu afecțiuni preexistente să fie informați și să ia măsuri preventive.

EN

Brief

The transition to daylight saving time on March 27, 2026, poses increased risks for strokes and heart attacks, as highlighted by experts. Dr. Oana Goidescu from SJU Buzău emphasizes the importance of gradual sleep schedule adjustments to mitigate negative effects. Awareness and preventive measures are crucial for patients with pre-existing conditions.

Trecerea la ora de vară crește riscul de infarct și AVC
Sursa foto: stirileprotv.ro

Recomandările medicilor

Trecerea la ora de vară, ce va avea loc pe 27 martie 2026, poate crește riscurile pentru sănătate, inclusiv accidente vasculare cerebrale și infarcte miocardice, potrivit specialiștilor de la Compartimentul de Somnologie din cadrul Spitalului Județean de Urgență (SJU) Buzău. Dr. Oana Goidescu, medic primar-chirurg cu competențe în somnologie, a declarat: „Pentru organism, consecințele nu sunt din cele mai bune pentru că nu toți funcționăm la fel.” Aceasta subliniază că schimbarea orei afectează diferit persoanele, în funcție de ritmul lor biologic, iar impactul poate fi semnificativ în săptămânile imediat următoare schimbării.

În conformitate cu datele furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, trecerea la ora de vară este asociată cu o creștere temporară a riscurilor cardiovasculare. De exemplu, un studiu realizat în 2020 a arătat că, în săptămâna imediat următoare schimbării orei, incidența infarctelor miocardice a crescut cu aproximativ 24% în rândul persoanelor cu afecțiuni cardiovasculare preexistente (sursa: OMS). Aceasta este o statistică alarmantă care subliniază necesitatea de a lua măsuri preventive.

În mod particular, medicii recomandă un antrenament prealabil de adaptare, începând cu câteva zile înainte de schimbarea orei. „Este important ca persoanele să își ajusteze treptat programul de somn, reducând timpul de odihnă cu 5-10 minute pe zi”, a explicat dr. Goidescu. Această abordare poate ajuta la minimizarea efectelor negative ale privării de somn, care se manifestă prin irascibilitate, nervozitate și lipsă de concentrare.

De asemenea, specialiștii subliniază că impactul trecerii la ora de vară este resimțit în mod special de tineri și copii, care au un ritm circadian diferit. În Franța, s-a propus o inițiativă legislativă pentru a începe școlile mai târziu, la ora 9:00, pentru a se adapta mai bine nevoilor biologice ale elevilor. Această măsură este menită să reducă stresul și să îmbunătățească starea de sănătate a celor tineri, care pot fi afectați mai grav de schimbările de oră.

Printre recomandările făcute de medici se numără și evitarea consumului de cafea și energizante după ora 12:00, pentru a nu perturba somnul de noapte. Totodată, este important să se evite somnul de după-amiază, care poate prelungi ora de culcare, și să se consume mese ușoare seara. Expunerea la lumina solară dimineața este esențială pentru inhibarea secreției de melatonină, ceea ce ajută la menținerea stării de alertă pe parcursul zilei.

Pacienții cu afecțiuni preexistente, cum ar fi tulburările respiratorii în timpul somnului, sunt deosebit de vulnerabili în această perioadă. „Cei care nu urmează tratamente pentru apneea de somn vor resimți un impact semnificativ asupra somnolenței diurne, iar trezitul cu o oră mai devreme va agrava situația”, a subliniat dr. Goidescu.

În concluzie, trecerea la ora de vară poate avea efecte grave asupra sănătății, în special pentru persoanele cu afecțiuni cardiovasculare sau tulburări de somn. Este esențial ca populația să fie conștientă de aceste riscuri și să ia măsuri preventive adecvate, cum ar fi ajustarea treptată a programului de somn.

Medici și specialiști recomandă o educație continuă și informarea adecvată a pacienților pentru a minimiza impactul negativ al acestei schimbări.