Investigație Financial Times
Sistemul orbán, reprezintă subiectul principal al acestui articol. O investigație amplă publicată de Financial Times dezvăluie mecanismul prin care o mână de oameni din anturajul premierului ungar Viktor Orbán au devenit coloana vertebrală a economiei de stat. Analiza, care a vizat aproximativ 350.000 de contracte de achiziții publice, arată că 13 asociați ai liderului de la Budapesta au beneficiat de o creștere exponențială a afacerilor cu statul după instalarea acestuia la putere în 2010.
Investigația FT vine în paralel cu acuzațiile aduse de Washington Post, potrivit căruia regimul Orban ținea Rusia la curent cu toate informațiile secrete discutate în cadrul Uniunii Europene. Viktor Orbán, considerat calul troian al Rusiei în UE și NATO, se confruntă cu o puternică opoziție din partea lui Peter Magyar, fondatorul partidului Tisza, înainte de alegerile parlamentare din 12 aprilie. Orbán e la putere din 2010, fiind liderul european cel mai longeviv într-o funcție de conducere.
Conform datelor FT, companiile deținute de acest grup restrâns au obținut peste 28 de miliarde de euro din licitații guvernamentale între 2010 și finele anului 2025. Aceasta reprezintă o medie anuală de 1,8 miliarde de euro, un număr de 15 ori mai mare decât media anuală de 121 de milioane de euro înregistrată în cei cinci ani dinaintea erei Orbán. Practic, 14% din totalul fondurilor alocate prin licitații de stat sub actuala administrație au ajuns la 42 de firme controlate de acești 13 apropiați, deși anterior aceștia dețineau doar 1% din piață.
Lista celor 13 apropiați identificați de Financial Times ca fiind pilonii acestui sistem include figuri centrale din anturajul personal și politic al lui Viktor Orbán. Cap de listă este Lőrinc Mészáros, prietenul din copilărie al premierului și fost instalator, devenit cel mai bogat om din Ungaria, urmat de partenerul său de afaceri, László Szíjj (Duna Aszfalt). Rețeaua îi cuprinde și pe István Tiborcz, ginerele prim-ministrului, pe István Garancsi, partener de drumeții al acestuia, și pe Gyula Balásy, cel care controlează imperiul de publicitate prin care sunt difuzate mesajele guvernamentale.
Alături de aceștia, analiza îi menționează pe Lajos Simicska (fost coleg de cameră, ulterior căzut în dizgrație), Zsolt Szivek, Antal Szíjj, Róbert Szűcs, Béla Balázs, László Palányi, Zoltán Varga și Tamás Szemerey, toți fiind beneficiari direcți sau indirecți ai unor volume masive de contracte publice prin firmele pe care le controlează. Modelul economic promovat de Orbán, denumit oficial „Sistemul de Cooperare Națională” (NER), este prezentat de guvern drept o metodă de a uni forțele sectorului public și privat. Totuși, criticii și economiștii îl descriu drept un sistem bazat pe favoritism.
István János Tóth, directorul Centrului de Cercetare a Corupției din Budapesta (CRCB), afirmă că sistemul a devenit o „cleptocrație” unde elita abuzează de lipsa statului de drept pentru a sustrage fonduri publice. Printre figurile centrale se numără Lőrinc Mészáros, prieten din copilărie al premierului, care a devenit cel mai bogat om din Ungaria, și László Szíjj, partenerul său de afaceri. Firma lui Szíjj, Duna Aszfalt, a câștigat contracte în valoare de 7,9 miliarde de euro după 2010, față de doar 247 de milioane de euro în perioada precedentă. Rețeaua îi include, de asemenea, pe ginerele lui Orbán, István Tiborcz, și pe István Garancsi, un vechi partener de drumeții al premierului.
O problemă majoră semnalată de investigație este prevalența licitațiilor cu un singur ofertant. În perioada 2024-2025, ponderea contractelor câștigate de firmele conectate politic în cadrul unor proceduri fără competiție a urcat la 69%, față de o medie națională de 29%. Experții sugerează că această accelerare ar putea fi o încercare de a securiza fonduri pe ultima sută de metri, în contextul în care sondajele recente arată un avans de două cifre pentru opoziția condusă de Péter Magyar înaintea alegerilor de luna viitoare.
Nici sancțiunile de la Bruxelles nu par să fi oprit fluxul de capital. Deși UE a înghețat miliarde de euro destinate Ungariei din cauza îngrijorărilor privind statul de drept, companiile vizate au reușit să obțină contracte de 700 de milioane de euro chiar și după demararea blocajului. În total, de la alegerea lui Orbán, aceste firme au adjudecat contracte finanțate din fonduri europene în valoare de 12 miliarde de euro. Companiile implicate resping acuzațiile de corupție. Duna Aszfalt pune succesul său pe seama experienței și calității execuției, susținând că dezvoltarea sa a fost una organică. La rândul său, István Tiborcz a declarat pentru FT că s-a retras din zona achizițiilor publice încă din 2015, pentru a evita conflictele de interese, după ce compania sa de atunci a fost investigată de OLAF.
Cu toate acestea, tema corupției a devenit centrală în campania electorală. Opoziția îl atacă direct pe premier, folosind simboluri precum conacul Hatvanpuszta, deținut de tatăl acestuia, ca dovadă a îmbogățirii anturajului său.
În ciuda negărilor constante de la Budapesta, statisticile arată o distorsiune clară a competiției, în special în sectorul construcțiilor, unde barierele la intrare par să fie ridicate special pentru a favoriza actorii locali conectați politic.