Influența lui Putin asupra migrației
Migrația către Europa a fost influențată cel mai mult în ultimii 10 ani de către Vladimir Putin, susține comisarul UE pentru migrație, austriacul Magnus Brunner. El a explicat că liderul de la Moscova a avut un rol în alimentarea conflictelor care au dus la creșterea migrației către Uniunea Europeană. „Întotdeauna Putin este implicat în aceste mari mișcări migratorii. Întotdeauna este Vladimir Putin”, a declarat pentru Financial Times comisarul UE pentru migrație, Magnus Brunner.
Brunner a subliniat sprijinul acordat de președintele rus omologului său sirian, Bashar al-Assad, pe tot parcursul războiului civil care a izbucnit în 2011. Războiul civil din Siria a declanșat criza migrației din Europa în 2015-2016, când peste 2 milioane de persoane au solicitat azil pe continent. Pe lângă sprijinul militar, Putin i-a permis lui Assad să fugă în Rusia la sfârșitul anului 2024, când regimul său a fost răsturnat de la putere.
Al doilea val de migrație a fost format din „ucraineni care au venit în Uniunea Europeană - și, din nou, Vladimir Putin a fost implicat”, a arătat Brunner, referindu-se la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022. De atunci, aproximativ 4,3 milioane de ucraineni au primit protecție temporară în UE.
În actualul război din Iran, chiar dacă acesta nu a fost declanșat de Rusia, „Vladimir Putin a sprijinit regimul de acolo”, a spus Brunner. „Așadar, el este de fapt principalul factor care determină migrația către Europa”, a conchis comisarul european.
Spre deosebire de 2015, când fostul cancelar german Angela Merkel a primit refugiați din Siria, țările europene doresc acum să prevină un aflux pe scară largă de refugiați ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu declanșat de atacurile SUA-Israel asupra Iranului. Brunner a precizat că în acest moment nu se observă niciun aflux de refugiați din Iran. „Dar, desigur, trebuie să fim vigilenți, deoarece situația se poate schimba în fiecare zi”, a avertizat el.
Mai multe țări din UE, în frunte cu Italia și Danemarca, au insistat pentru măsuri mai stricte, inclusiv închiderea frontierelor, pentru a împiedica sosirea persoanelor din Orientul Mijlociu și a evita o situație similară cu criza din Siria. Într-o scrisoare comună, premierii Mette Frederiksen și Giorgia Meloni au avertizat: „Nu putem risca o repetare a fluxurilor de refugiați și migranți către UE pe care le-am văzut în 2015-2016”. Ele au solicitat Comisiei Europene „să exploreze mecanisme care pot funcționa ca o frână de urgență, care să fie activată ca forță majoră în cazul unor mișcări migratorii bruște, pe scară largă, către Uniune”.
Acest lucru ar putea presupune închiderea frontierelor blocului în cazul unor amenințări la adresa securității, a declarat un diplomat al UE. Țările UE au făcut acest lucru în trecut, de exemplu când Rusia și Belarus au împins imigranții peste graniță în Polonia. Comisarul Brunner spune că ia „foarte în serios” astfel de solicitări din partea statelor membre. „Chiar trebuie să analizăm acest aspect”, a spus Brunner. „Facem ceea ce ne cer statele membre”, a dat el asigurări.
ONG-urile pentru drepturile omului, precum Amnesty International, au criticat sever măsurile luate de Polonia anul trecut pentru a suspenda cererile de azil la granița cu Belarus, argumentând că acestea erau „incoerente și incompatibile cu obligațiile dreptului internațional”. Brunner susține că UE este acum „mult mai bine pregătită decât era acum 10 ani”, menționând procedurile de azil desfășurate direct la frontiere și noile controale biometrice la frontieră ale blocului, care intră treptat în vigoare. „Acum putem vedea cine intră în Uniunea Europeană, când și pe unde”, a spus Brunner.
El a precizat că, dintre cei 40 de milioane de cetățeni din afara UE care s-au înregistrat pentru a intra pe teritoriul UE de când a început să funcționeze așa-numitul sistem de intrare/ieșire în octombrie, aproximativ 19.000 au fost respinși, inclusiv 500 care reprezentau o amenințare la adresa securității.
„Suntem conștienți de aspectul imigrației, dar și de aspectul securității în ceea ce privește atacurile teroriste; trebuie să fim pregătiți și pentru asta”, a arătat Brunner, mai ales în condițiile în care unii experți avertizează că Iranul ar putea recurge la atacuri teroriste în țările occidentale ca ripostă la atacurile americano-israeliene.