Scutul și amenințările iraniene
Decizia de amplasare a scutului antirachetă Deveselu pe teritoriul României a fost luată în 2011. La acea vreme, Iranul nu dispunea de rachete balistice, dar avea un program activ în acest sens. Fostul președinte Traian Băsescu a discutat recent despre acest subiect la România TV, amintind de conversațiile avute cu Joe Biden, afirmând: „Îmi imaginez ce s-ar fi întâmplat dacă ajungeam azi cu un Iran care avea rachete balistice și scutul de la Deveselu nu exista”. Conform Băsescu, scutul a intrat în funcțiune exact în momentul în care dotarea militară a Iranului justifica existența acestuia.
Băsescu a explicat tehnic diferența dintre sistemele de apărare. Rachetele care ar putea viza România și Europa sunt distruse în spațiu, la altitudini între 150 și 500 de kilometri, deplasându-se cu viteze de până la 16.000 de kilometri pe oră. Rachetele iraniene care au vizat baza turcească de la Incirlik, pe de altă parte, au fost neutralizate în atmosferă, la altitudini de 25-30 de kilometri. Este important de menționat că Turcia nu dispune de un sistem similar cu Deveselu, având doar radarul care deservește bazele din România și Polonia. Racheta SM-2, aflată la Deveselu, acționează în spațiu, în timp ce sistemul Patriot este rezervat pentru ultimele momente ale interceptării, când racheta se află la doar 20-25 de kilometri de țintă.
Referitor la întrebarea dacă Iranul deține o armă nucleară, răspunsul lui Băsescu a fost clar și direct: „În momentul de față nu are. Dacă o avea, o folosea. N-am dubii”. Totuși, fostul președinte a remarcat o contradicție majoră în declarațiile anterioare ale fostului președinte american Donald Trump, care afirmase că a distrus întregul program nuclear iranian. Acum, se constată că Iranul era aproape de capacitatea de a ataca Statele Unite.
Băsescu a lăsat să planeze o suspiciune cu privire la motivele intervenției americane în Iran. El a subliniat că Statele Unite sunt cel mai mare producător de petrol din lume și a observat că prețul petrolului a explodat după izbucnirea conflictului. „N-aș vrea, Doamne ferește, asta să fie de fapt motivația de bază în intervenția făcută în Iran”, a spus Băsescu, lăsând să se înțeleagă că există posibile interese economice în spatele acțiunilor militare.
Această situație subliniază complexitatea relațiilor internaționale și modul în care amenințările la adresa securității naționale sunt adesea influențate de factori economici. O analiză detaliată a politicilor externe și a strategiilor de apărare este esențială pentru înțelegerea contextului actual și pentru a anticipa eventualele evoluții în regiune.
Rămâne de văzut cum va influența situația din Iran securitatea globală și stabilitatea economică a țărilor implicate.