Războiul din Ucraina influențează deciziile
Guvernul elvețian a aprobat vineri, 20 martie 2026, programul de înzestrare militară pentru 2026, care mobilizează nu mai puțin de 3,4 miliarde de franci (aproximativ 3,5 miliarde de euro). „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei constituie o ruptură de securitate în Europa”, a transmis Cancelaria Federală, subliniind că efectele sunt resimțite și de Elveția. Autoritățile de la Berna consideră că armata elvețiană trebuie „reorientată mai ferm spre apărare”, iar capacitatea de a face față „celor mai probabile amenințări – atacuri la distanță și conflicte hibride – trebuie consolidată”.
Cea mai mare parte a fondurilor este direcționată către întărirea apărării antiaeriene. Programul prevede achiziția sistemelor germane IRIS-T SLM, pentru care sunt alocate aproximativ 1 miliard de franci, care vor permite extinderea ariei de protecție și securizarea unor infrastructuri critice suplimentare. De asemenea, vor fi înlocuite sistemele de apărare antiaeriană cu rază scurtă, considerate parțial depășite. Guvernul a precizat că accentul este pus pe „contracararea amenințărilor din aer”, în special în spațiul aerian de joasă și medie altitudine.
Aproximativ 70 de milioane de franci sunt alocate pentru protecția împotriva mini-dronelor, atât pentru militari, cât și pentru populația civilă și infrastructurile critice. În paralel, autoritățile vor moderniza sistemele radar, inclusiv prin înlocuirea radarului tactic TAFLIR, considerat învechit, cu un sistem semi-mobil de rază medie, în valoare de aproximativ 150 de milioane de franci.
Programul include investiții de peste 130 milioane de franci și în domeniul cibernetic și al războiului electronic. Executivul vrea să întărească rețelele de comunicații, să dezvolte capabilități bazate pe sisteme spațiale și să extindă utilizarea rețelelor civile de date în scopuri militare. Totodată, vor fi consolidate capacitățile de acțiune în spațiul electromagnetic, un domeniu tot mai important în conflictele moderne.
Pe lângă programul principal, guvernul solicită Parlamentului federal fonduri suplimentare de 394 de milioane de franci pentru acoperirea costurilor legate de achiziția avioanelor de luptă F-35A, sumă care ar permite Elveției să cumpere aproximativ 30 de aeronave. Pentru programul imobiliar militar sunt alocate 562 de milioane de franci. Printre proiecte se numără modernizarea unor instalații subterane pentru adăpostirea aeronavelor, lucrări de reducere a zgomotului în jurul bazelor aeriene și reabilitarea unor facilități de instruire.
De asemenea, sunt prevăzute investiții pentru creșterea siguranței și rezilienței telecomunicațiilor militare, precum și pentru modernizarea infrastructurii existente. Creșterea treptată a cheltuielilor militare este un obiectiv asumat de autoritățile elvețiene, care alocă în prezent aproximativ 0,7% din PIB pentru apărare, cu scopul de a ajunge la 1% până în 2032. Această direcție este similară cu tendințele observate în rândul statelor NATO, care și-au majorat bugetele de apărare în contextul amenințărilor actuale.
În concluzie, investițiile semnificative în apărarea aeriană și sisteme anti-dronă subliniază angajamentul Elveției de a-și adapta strategia de securitate la noile realități geopolitice. Măsurile adoptate reflectă nu doar o reacție la conflictele externe, ci și o necesitate internă de a proteja infrastructurile critice și populația civilă.
Pe măsură ce amenințările continuă să evolueze, guvernul elvețian își va revizui constant prioritățile și resursele alocate în domeniul apărării.