Impactul crizei energetice
Cuba a suferit o nouă pană totală de curent sâmbătă, 21 martie 2026, afectând peste 10 milioane de oameni. Aceasta este a șaptea oară din octombrie 2024 când rețeaua electrică națională se confruntă cu o deconectare totală. Potrivit AP News, cauza principală a fost o defecțiune la o unitate a centralei termoelectrice din Nuevitas, în Camagüey, care a declanșat un efect în cascadă asupra întregului sistem electric. "Această situație este inacceptabilă, iar cetățenii merită explicații și soluții rapide", a declarat un reprezentant al unei organizații locale de protecție a consumatorilor.
Lipsa combustibilului face această pană deosebit de gravă. Cuba nu dispune de motorină și păcură pentru generatoarele de rezervă, acestea fiind oprite complet din ianuarie 2026 din cauza penuriei de combustibil. Conform datelor oficiale, zece din cele 16 unități termoelectrice ale țării erau deja scoase din funcțiune înainte de colapsul total, ceea ce evidențiază o criză cronică în infrastructura energetică a insulei.
În plus, centralele electrice cubaneze, construite în mare parte în anii '60 și '70, suferă de un deficit cronic de investiții, ceea ce face ca orice încercare de a reporni rețeaua să fie mult mai lentă și mai complicată. Aceasta este a treia pană la nivel național în luna martie 2026, ceea ce ridică întrebări serioase cu privire la viabilitatea sistemului energetic cubanez.
Pe 29 ianuarie 2026, fostul președinte american Donald Trump a semnat un ordin executiv care impune taxe extraordinare oricărei țări care vinde petrol către Cuba. Această decizie a dus la un embargo de facto asupra aprovizionării cu combustibil, iar președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a confirmat că insula nu a primit nicio picătură de petrol în ultimele trei luni. Această situație a fost agravată și de oprirea aprovizionării cu țiței din Venezuela, după arestarea lui Nicolás Maduro de către forțele americane.
Economia cubaneză se află într-o situație dramatică, cu o contracție de peste 15% din 2020. Prețul combustibilului pe piața neoficială a ajuns la nouă dolari pe litru, iar umplerea rezervorului unei mașini poate costa peste 300 de dolari, o sumă care depășește salariul anual al majorității cubanezilor. Experții independenți estimează că refacerea sistemului electric ar putea costa între 8 și 10 miliarde de dolari, o sumă considerabilă pentru o economie deja fragilă.
Penele de curent au dus la unele dintre cele mai mari proteste sociale din ultimii ani în Cuba, afectând viața de zi cu zi a cetățenilor. Gătitul, conservarea alimentelor și programul de muncă sunt doar câteva dintre activitățile care au fost grav perturbate. Cetățenii sunt îngrijorați nu doar de penuriile de curent, ci și de impactul economic pe termen lung pe care aceste situații îl vor avea asupra calității vieții lor.
Pe fondul acestor dificultăți, este esențial ca guvernul cubanez să dezvolte o strategie de urgență pentru a aborda criza energetică, dar și pentru a renegocia condițiile comerciale internaționale care afectează aprovizionarea cu combustibil.
În lipsa unor soluții rapide și eficiente, viitorul energetic al Cubei rămâne incert, iar cetățenii continuă să trăiască în întuneric, atât literal, cât și figurativ.