Amenințări teroriste și atacuri
Trump: calcul reprezintă subiectul principal al acestui articol. În contextul conflictului militar în desfășurare în Iran, purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, generalul Abolfazl Shekarchi, a declarat că Iranul a trecut la amenințări teroriste directe, afirmând că „parcurile, zonele de recreere și destinațiile turistice” din întreaga lume nu vor mai fi sigure pentru „inamici”, conform informațiilor furnizate de Associated Press. Această amenințare survine pe fondul deteriorării capacităților militare ale Teheranului, care se confruntă cu o presiune internațională tot mai mare.
Comisia Europeană a reacționat la escaladarea tensiunilor din Iran prin îndemnul adresat statelor membre UE de a reduce obiectivele de stocare a gazelor naturale. Războiul din Iran a perturbat furnizorii cheie și a provocat o creștere semnificativă a prețurilor la energie. Comisarul UE pentru energie, Dan Jorgensen, a solicitat ca statele membre să își reducă obiectivul de realimentare pentru instalațiile de stocare a gazelor la 80% din capacitate, cu 10 puncte procentuale sub obiectivele oficiale ale UE. Această măsură este considerată esențială pentru asigurarea certitudinii pe piețele energetice europene.
Într-o încercare de a contracara impactul economic al sancțiunilor, Departamentul Trezoreriei din SUA a anunțat că va permite vânzarea temporară de petrol iranian aflat sub sancțiuni, care se află deja pe mare. Această măsură ar putea aduce pe piață aproximativ 140 de milioane de barili, dar oficialii nu sunt siguri în privința rapidității cu care această aprovizionare poate fi redirecționată. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că această acțiune face parte din campania administrației împotriva influenței Teheranului pe piețele energetice.
Pe de altă parte, președintele american Donald Trump a declarat că SUA iau în considerare „încheierea” operațiunii militare din Iran, menționând că alte țări ar trebui să supravegheze Strâmtoarea Ormuz. El a afirmat că ar putea „purta un dialog” cu liderii iranieni, totuși a subliniat că nu dorește să facă un armistițiu, având în vedere distrugerea semnificativă suferită de Iran.
Pentagonul, în contextul acestor declarații, a anunțat desfășurarea a trei nave de război și mii de pușcași marini suplimentari în Orientul Mijlociu, în ceea ce reprezintă a doua desfășurare de pușcași marini în regiune în ultima săptămână. Pe măsură ce conflictul se apropie de a treia săptămână, Iranul a demonstrat o atitudine provocatoare, liderul său suprem afirmând că „siguranța trebuie luată” de la inamicii țării.
A 22-a zi de război în Iran a fost marcată de o tentativă a Teheranului de a lovi baza americano-britanică Diego Garcia cu rachete balistice, însă atacul a fost fără succes, conform The Wall Street Journal. Rămășițele regimului ayatollahilor au continuat să lanseze atacuri asupra Arabiei Saudite și Kuweitului, iar Iranul a tras două rachete balistice cu rază medie de acțiune către baza Diego Garcia, fără a reuși să o lovească. O rachetă a eșuat în zbor, iar o navă de război americană a încercat să intercepteze cea de-a doua rachetă, deși nu s-a confirmat succesul interceptării.
Aceste atacuri și amenințări subliniază o capacitate de acțiune a Iranului mai mare decât s-a recunoscut anterior, având în vedere că baza Diego Garcia se află la aproximativ 4.000 de kilometri distanță de teritoriul iranian. Ministerul iranian de externe a susținut luna trecută că Iranul a limitat raza de acțiune a rachetelor sale la 2.000 de kilometri, dar incidentul recent sugerează o realitate diferită.
În același timp, Arabia Saudită a raportat interceptarea a 22 de drone în estul țării, în timp ce Iranul continuă să atace națiunile din Golf. Ministerul saudit al apărării a declarat că a doborât 10 drone și mai târziu a confirmat distrugerea a încă 12 drone, tot în est. Aceste atacuri sunt considerate represalii la atacurile americane și israeliene care au escaladat conflictul în Orientul Mijlociu.
În Kuweit, armata a anunțat că sistemele sale de apărare aeriană au reacționat la un atac cu rachete și drone, subliniind tensiunile crescânde din regiune. Această situație ridică îngrijorări serioase privind un posibil șoc global al aprovizionării cu energie, având în vedere că atacurile vizează națiuni bogate în petrol, inclusiv instalații energetice.
În concluzie, situația din Iran și atacurile asupra bazelor și națiunilor din Golf continuă să intensifice tensiunile internaționale și să afecteze piețele energetice globale. Măsurile adoptate de SUA și Uniunea Europeană reflectă o reacție coordonată la provocările pe care le reprezintă Iranul, dar efectele pe termen lung rămân incerte.
Este esențial ca comunitatea internațională să monitorizeze aceste evoluții și să colaboreze pentru a preveni escaladarea conflictului și pentru a asigura stabilitatea regională.