Alegeri tensionate în Ungaria
Prim-ministrul ungar Viktor Orban a acuzat sâmbătă Bruxelles-ul şi Kievul că încearcă să influenţeze alegerile din 12 aprilie pentru a-i schimba guvernul, într-un discurs adresat liderilor ultraconservatori la Budapesta. În cadrul Conferinţei de Acţiune Politică Conservatoare (CPAC), Orban a denunţat presupusa deteriorare a democraţiei europene, afirmând că 'democraţia europeană este pe moarte pentru că economia sa nu are succes, din cauza cenzurii politice şi pentru că se amestecă deschis în alegerile naţionale'. Acesta a subliniat că 'nu va exista un guvern pro-Bruxelles şi pro-Kiev în Ungaria', criticând activitatea Comisiei Europene, pe care a numit-o 'trădătoare' a tratatelor.
CPAC se desfăşoară pentru a cincea oară la Budapesta, cu 667 de participanţi din 51 de ţări, fiind un forum important pentru partidele de extremă dreapta. Printre invitaţii de marcă s-au numărat preşedintele argentinian Javier Milei şi liderul partidului spaniol Vox, Santiago Abascal. Orban a declarat despre Milei că 'bunul simţ este cheia succesului, nu nebunia progresistă', poziţionând Argentina ca un 'bastion al forţelor de dreapta'.
Înainte de discursul său, Orban a primit un mesaj de susţinere din partea preşedintelui american Donald Trump, care a comentat că 'îl susţin pe Orban la următoarele alegeri', subliniind angajamentul comun faţă de 'valorile conservatoare'. Trump a mulţumit participanţilor pentru angajamentul lor faţă de aceste valori și a declarat că SUA și Ungaria 'vor arăta calea către un Occident reînnoit'.
Pe de altă parte, Viktor Orban, la putere din 2010, se confruntă cu sondaje nefavorabile care indică o posibilă înfrângere în faţa rivalului său, Peter Magyar, liderul partidului Tisza. Orban și-a concentrat campania pe acuzații de ingerință din partea Ucrainei, acuzându-l pe președintele Volodimir Zelenski că a împiedicat restabilirea traficului cu petrol rusesc prin conducta Drujba, afectată de atacurile Moscovei. Conform unui raport al Freedom House din 2026, Ungaria este considerată o țară 'parțial liberă', având în vedere modificările legislative adoptate de Fidesz, partidul lui Orban, care a condus la o deteriorare a standardelor democratice.
Criticii de lungă durată ai lui Orban subliniază că aceste modificări legislative au fost adesea realizate unilateral, fără consultarea opoziției, ceea ce lezează principiile democratice fundamentale. Aceste acțiuni au fost și subiectul unor critici din partea Uniunii Europene, care a lansat proceduri de infringement împotriva Ungariei pentru nerespectarea statului de drept.
Această campanie electorală se desfășoară într-un climat tensionat, marcat de o retorică naționalistă și de acuzații reciproce între partidele politice. Observatorii internaționali urmăresc cu atenție desfășurarea alegerilor din aprilie, având în vedere impactul pe care acestea l-ar putea avea asupra stabilității politice din Ungaria și asupra relațiilor acesteia cu Uniunea Europeană. În acest context, Orban își reiterează poziția de lider conservator, încercând să mobilizeze sprijinul alegătorilor prin apeluri la suveranitate națională și critici la adresa influenței externe.
În concluzie, alegerile din 12 aprilie vor reprezenta un moment crucial pentru Viktor Orban și pentru viitorul politic al Ungariei. Cu o campanie marcată de tensiuni interne și externe, rezultatul va avea implicații semnificative nu doar pentru țară, ci și pentru dinamica politică din întreaga Europă.
Observatorii și alegătorii așteaptă cu interes modul în care se va desfășura această competiție electorală, având în vedere provocările cu care se confruntă democrația ungară în prezent.