Impactul crizei carburanților
România a produs, în ianuarie 2026, o cantitate de ţiţei de 199.500 tone echivalent petrol (tep), cu 19.500 tep mai mică (-8,9%) faţă de cea înregistrată în prima lună din 2025, arată datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Potrivit INS, această scădere subliniază o tendinţă îngrijorătoare pentru sectorul energetic din România, în contextul unei pieţe globale volatile. "Producţia de ţiţei continuă să fie influenţată de declinul natural al zăcămintelor", a declarat un oficial din cadrul ministerului de resort, subliniind necesitatea unor măsuri proactive.
Importurile de ţiţei au totalizat, în intervalul analizat, 728.900 milioane tep, cu 110.900 tep, cu 13,2% sub cele consemnate în ianuarie 2025. Această scădere a importurilor reflectă o schimbare în strategia energetică a României, în contextul în care guvernul vizează o reducere a dependenţei de resursele externe. Conform ultimei Prognoze a echilibrului energetic, publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), producţia de ţiţei ar urma să scadă până în anul 2027 cu un ritm mediu anual de 2,5%.
Astfel, pentru 2026, CNSP estimează o cantitate de ţiţei de 2,68 milioane tep (-2,2%, comparativ cu anul anterior) şi pentru 2027 de 2,63 milioane tep (-1,9%). Această tendinţă este cauzată în principal de declinul natural al zăcămintelor existente, dar şi de lipsa unor investiţii semnificative în explorarea de noi resurse. Potrivit CNSP, această scădere este consecinţa declinului natural al zăcămintelor şi a menţinerii unităţilor existente de producţie, ceea ce ridică întrebări cu privire la viitorul sectorului energetic din România.
În acest context, ministrul Energiei a propus o serie de măsuri pentru a contracara impactul scumpirii carburanţilor, inclusiv reducerea accizelor. De asemenea, premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va veni cu o soluție în privința prețurilor tot mai mari ale combustibililor, scumpiri generate de conflictul din Orientul Mijlociu. "O încercare de bruscare a pieței, printr-o plafonare arbitrară a prețurilor, poate conduce la penurie", a spus premierul, evidenţiind complexitatea problemei și riscurile asociate cu intervențiile pe piață.
Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) solicită Guvernului măsuri urgente, precum reducerea accizelor sau plafonarea preţurilor la carburanţi, avertizând că scumpirea accelerată a motorinei ar putea genera falimente în lanţ, creşterea şomajului şi majorarea preţurilor în economie. "Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a propus 5 scenarii pentru ca preţul benzinei şi motorinei să nu depăşească 10 lei/litru, ceea ce deja s-a întâmplat. Unul dintre aceste scenarii viza reducerea temporară a accizelor şi taxelor care compun aproape 70% din preţul final al carburanţilor", susţin reprezentanţii organizaţiei.
Pe fondul acestor provocări, mai multe state europene au adoptat măsuri pentru a atenua impactul creşterii preţurilor la combustibili. De exemplu, Spania a propus reducerea TVA la facturile la energie electrică la 10%, iar Italia a aprobat o reducere temporară cu 0,25 euro pe litru a accizelor la combustibili. Aceste iniţiative sunt menite să protejeze consumatorii de impactul scumpirii accelerate a carburanţilor.
În Serbia, preşedintele Aleksandar Vucic a anunţat o reducere a accizelor la ţiţei cu un nivel cumulat de 60%, pentru a calma piaţa locală. Această măsură vine în contextul în care Serbia a menţinut plafonarea preţurilor la motorină şi benzină din februarie 2022, demonstrând o abordare proactivă în gestionarea crizei energetice.
Pe de altă parte, critici din domeniul economic susţin că măsurile propuse de Guvern nu sunt suficiente pentru a contracara efectele crizei actuale. "Reducerea accizelor ar putea să nu fie o soluţie pe termen lung, având în vedere volatilităţile pieţei internaţionale", a declarat un expert în domeniul energetic.
În concluzie, scăderea producţiei de ţiţei în România aduce în prim-plan nevoia urgentă de reforme în sectorul energetic. Guvernul trebuie să găsească soluţii sustenabile care să protejeze consumatorii fără a compromite stabilitatea economică. Măsurile adoptate în alte state europene ar putea oferi un model de abordare, dar trebuie adaptate la specificul pieţei româneşti.
Următoarele săptămâni vor fi esenţiale pentru stabilirea unei direcţii clare în gestionarea acestei crize energetice.