Criză umanitară și financiară
Execuțiile din Iran au început: un luptător de wrestling de 19 ani și alți doi tineri au fost spânzurați în orașul Qom. Grupurile pentru drepturile omului avertizează că peste 100 de persoane condamnate ar putea urma. Saleh Mohammadi, Mehdi Qasemi și Saeed Davoudi au fost executați joi dimineața în Qom, la sud de Teheran. Cei trei fuseseră condamnați pentru uciderea a doi polițiști în timpul protestelor din ianuarie. Acuzația adusă celor trei a fost „moharabeh” -„război împotriva lui Dumnezeu” – potrivit presei de stat iraniene citate de AP.
Cei trei sunt primii executați dintre zecile de mii de persoane arestate în timpul represiunii din ianuarie. Protestele naționale au atins apogeul în prima săptămână a lunii ianuarie. Mahmood Amiry-Moghaddam, directorul Iran Human Rights, a declarat că organizația sa a documentat cel puțin 27 de condamnări la moarte. Alți 100 de arestați se confruntă cu acuzații care prevăd pedeapsa capitală. Represiunea din ianuarie a fost cea mai sângeroasă din istoria Republicii Islamice, din 1979 până astăzi. Peste 7.000 de persoane au fost ucise, potrivit Human Rights Activists News Agency. Guvernul iranian a recunoscut oficial peste 3.000 de morți. Peste 50.000 de persoane au fost arestate în șase săptămâni.
Amnesty International a declarat că procesele celor trei au fost „extrem de inechitabile”. Organizația susține că mărturisirile au fost obținute prin tortură. Mohammadi a fost bătut în detenție și i-a fost ruptă o mână, potrivit Amnesty. El și-a retras mărturisirile în instanță, susținând că fuseseră obținute prin constrângere. Amnesty a transmis o scrisoare deschisă sistemului judiciar iranian în februarie, criticând urmărirea penală a zecilor de protestatari.
Saeed Davoudi s-a născut pe 20 martie 2004. A fost executat cu o zi înainte de a împlini 22 de ani. Saleh Mohammadi câștigase o medalie de bronz în 2024, la un turneu internațional de lupte libere pentru tineret în Rusia. Pe Instagram, posta videoclipuri din sală și mesaje motivaționale. Ultima postare datează de la sfârșitul lunii decembrie. Scria: „Am îndurat mai mult decât ne-am imaginat.” O profesoară iraniană stabilită la Toronto, care îl cunoștea, l-a descris drept un tânăr plin de energie. Ea a spus că antrenamentele și înghețata erau singurele lui modalități de a uita „catastrofa” pe care o trăia.
Autoritățile iraniene au continuat arestările chiar și după declanșarea campaniei militare americano-israeliene pe 28 februarie. Zeci de persoane au fost reținute de la începerea conflictului. Amiry-Moghaddam avertizează că execuțiile sunt „menite să instaureze frica în societate”. El susține că Republica Islamică știe că principala amenințare vine din interior, nu din exterior.
Războiul din Iran împinge prețul petrolului la 112 dolari pe baril. Bursele mondiale sunt pe roșu, iar randamentele titlurilor de stat ating maximele din 2011. Trei săptămâni de conflict în Iran au schimbat dinamica piețelor financiare internaționale. Prețul petrolului a crescut din nou, ducând Brentul la 112 dolari pe baril și WTI la 98 de dolari, potrivit Il Messaggero. Temerile legate de inflație și politica monetară alimentează vânzările masive. Investitorii se tem că prețurile ridicate la energie vor forța băncile centrale să mențină dobânzile ridicate.
Piețele financiare europene au închis vineri cu pierderi semnificative. Frankfurt a scăzut cu 2%, Milano cu aproape 2%, Paris cu 1,82%, iar Londra cu 1,44%. La Wall Street, pierderile s-au repetat. S&P 500 a cedat 1,51%, Dow Jones 0,96%, iar Nasdaq 2%. Volatilitatea a fost amplificată de expirarea simultană a contractelor futures și a opțiunilor pe indici și acțiuni.
Temerile privind inflația au împins randamentele titlurilor de stat la niveluri-record. Bundul german pe zece ani a urcat la 3,03%, cel mai ridicat nivel din 2011. Obligațiunile britanice s-au apropiat de 5%. Spreadul dintre titlurile italiene și germane pe zece ani a crescut la 92 de puncte de bază. Înainte de conflict, acesta se situa în jurul valorii de 60. Randamentul titlurilor de stat americane pe zece ani a atins maximul din iulie 2025, la 4,39%. T-bond-ul pe doi ani a urcat la 3,887%.
Fatih Birol, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie, a avertizat că piețele subestimează conflictul. El a catalogat războiul drept „cea mai mare amenințare la adresa securității energetice globale din istorie”. Birol a estimat că va fi nevoie de cel puțin șase luni pentru a restabili fluxurile de gaz și petrol. Capitalele europene caută soluții pentru a sprijini familiile și întreprinderile. La finalul summitului liderilor europeni, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a arătat deschisă față de decretul italian privind facturile la energie. Președinta Consiliului, Giorgia Meloni, a anunțat că Roma și Bruxelles vor lucra împreună începând de luni.
Miza este sistemul ETS, mecanismul european de permise pentru emisiile de CO2. Italia solicită măsuri urgente pentru a reduce impactul costurilor ETS asupra facturilor la energie. Orice ajutor de stat trebuie autorizat în prealabil de Bruxelles. Revizuirea mecanismului ETS rămâne programată pentru iulie.
Pe agenda discuțiilor se află volatilitatea prețurilor și extinderea cotelor gratuite pentru industriile mari consumatoare de energie.