Compensări și reducerea taxelor
Uniunea Europeană pregătește o serie de măsuri pentru reducerea costurilor energiei, inclusiv reducerea taxelor, dar și sprijin pentru industrie, în contextul exploziei prețurilor la carburanți, după escaladarea războiului din Orientul Mijlociu. Totodată, România se numără printre statele care au cerut ajustarea costurilor legate de poluare, care afectează costurile pentru companii. Uniunea Europeană intervine pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie, în contextul fluctuațiilor majore ale cotațiilor petrolului și gazelor, care pun presiune pe economie și pe securitatea aprovizionării. „Măsurile trebuie să fie temporare și specifice. Și aceasta este logica planului pe care l-am prezentat astăzi: ajutor imediat acolo unde este posibil, schimbări structurale acolo unde este necesar. Vom acționa asupra tuturor celor patru componente care determină prețurile la electricitate”, a declarat Ursula von der Leyen.
Planul Comisiei Europene vizează intervenții directe asupra principalelor componente ale prețului energiei electrice. Printre cele mai importante măsuri se numără flexibilizarea ajutoarelor de stat, ceea ce ar permite guvernelor să acorde subvenții pentru a compensa creșterea costurilor de producție, care reprezintă aproximativ 56% din prețul final al energiei în UE. De asemenea, Bruxelles-ul pregătește reducerea taxelor de rețea, care au o pondere de circa 18% în factura finală, în special pentru industriile mari consumatoare de energie.
Un alt punct esențial vizează taxele și impozitele aplicate direct energiei electrice. Oficialii europeni propun reducerea acestora, astfel încât electricitatea să fie taxată mai puțin decât combustibilii fosili. „Situația aici variază foarte mult între statele membre. În unele cazuri, electricitatea este impozitată mult mai mult decât gazul – parțial de până la 15 ori mai mult. Acest lucru nu mai este posibil. Așadar, vom propune să impunem cote de impozitare mai mici pentru electricitate și să ne asigurăm că electricitatea este impozitată mai puțin decât combustibilii fosili“, a explicat Ursula von der Leyen.
Comisia Europeană a anunțat și un fond de 30 de miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor de decarbonizare și modernizarea infrastructurii energetice. În paralel, România, alături de alte state din Europa de Est, a cerut ajustarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii, care afectează costurile pentru companii. Von der Leyen a subliniat însă că acest sistem „funcționează”, dar a admis că vor fi analizate preocupările industriei și actualizate mecanismele de alocare. În același timp, președintele Nicușor Dan a vorbit despre importanța investițiilor în infrastructura energetică europeană.
„Comisia Europeană a venit cu o propunere şi cu o sumă de bani, 30 de miliarde de euro, care să fie investite pe suprafaţa Europei în reţele, în optimizarea reţelelor şi în interconexiuni între ţări, astfel încât să ne apropiem tot mai mult de o piaţă europeană a energiei. Şi, de asemenea, după cum ştiţi, a fost la Paris în urmă cu două-trei săptămâni o conferinţă pe energie nucleară. Spre deosebire de discuţiile care aveau loc în urmă cu câţiva ani, Comisia, Consiliul, s-a ajuns la un acord de a merge înspre stimularea energiei nucleare şi inclusiv ţări care voiau să renunţe la centralele lor nucleare revin şi solicită prelungirea funcţionării acestora”, a declarat Nicușor Dan.
Cuprins: Urmează concedieri și explozia prețurilor. Creșterea prețului la gaze este și ea o problemă. Explozia prețului la carburanți s-ar putea traduce printr-un dezastru economic. Urmează concedieri și o explozie a prețurilor, cu peste 25%. Asta spun afaceriștii din România care guvernului Bolojan să ia măsuri. Același lucru l-a cerut și Sorin Grindeanu. Confederaţia Antreprenorilor şi Investitorilor din România (CAIR) solicită Guvernului adoptarea unor măsuri urgente şi iniţierea unui dialog cu partenerii sociali pentru reducerea presiunii asupra mediului de afaceri, în contextul creşterii accelerate a preţurilor la carburanţi şi gaze, pe fondul conflictului din Iran. Urmează concedieri și explozia prețurilor.
În context, organizaţia avertizează că unele companii ar putea recurge la disponibilizări şi majorări de preţuri de până la 25%. "În condiţiile în care cotaţiile petrolului au depăşit cu 40% cotaţiile anterioare izbucnirii războiului, iar previziunile de depăşire a pragului de 10 lei/litru la pompă au devenit certitudini, mediul de afaceri solicită intervenţia Guvernului pentru protejarea activităţilor economice şi a angajaţilor. Dacă ţări ca Ungaria sau Croaţia au reacţionat rapid, plafonând preţul maxim la carburant, dacă Austria a anunţat oficial reducerea temporară a taxelor la benzină şi motorină, cu limitarea marjelor comercianţilor, pentru a stabiliza preţurile, România nu poate să rămână indiferentă la nivelul înalt al preţurilor ce afectează mai multe sectoare sensibile la variaţiile de preţ ale carburanţilor", se menţionează în comunicat.
Creșterea prețului la gaze este și ea o problemă. În plus, nu trebuie neglijată nici creşterea preţului gazelor naturale, susţin reprezentanţii organizaţiei. "În acest moment, preţul de referinţă a trecut de 67 de euro/MWh, mai mult de dublul preţului de la momentul anterior declanşării războiului. Această creştere agresivă a costurilor combustibililor nu poate fi preluată de mediul privat, în funcţie de activitate şi categoria de produse estimându-se creşteri de preţuri de 15-25%, conform mai multor reprezentanţi ai firmelor membre în structurile CAIR. În condiţiile în care statele europene iau măsuri rapide pentru compensarea acestor creşteri, pentru a rămâne competitive unele firme româneşti vor fi nevoite să recurgă la disponibilizări, care vor duce implicit la o creştere a poverii pe Bugetul ţării, dar şi la imposibilitatea respectării angajamentelor contractuale", se mai arată în document.
Prin urmare, preşedintele CAIR, Cristian Erbaşu, solicită ca problema să fie analizată cu celeritate, în dialog cu reprezentanţii mediului de afaceri, cu organizaţiile patronale reprezentative la nivel de sector şi confederaţiile care au în structura lor federaţii/patronate reprezentative, pentru a găsi soluţii cât mai potrivite pentru mediul de afaceri, corespunzător fiecărui sector economic în parte.