Propunerea lui Putin pentru Trump: Rusia și Iranul

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Rusia a propus un parteneriat cu SUA, sugerând că va înceta să mai partajeze informații cu Iranul dacă Washingtonul oprește sprijinul pentru Ucraina. Această propunere a stârnit îngrijorări în rândul diplomaților europeni, care se tem de o posibilă ruptură între Europa și SUA. Statele Unite au respins propunerea, dar tensiunile în relațiile transatlantice continuă să crească.

EN

Brief

Russia proposed a quid pro quo partnership with the US, suggesting it would cease sharing information with Iran if Washington ended its support for Ukraine. This proposal has raised concerns among European diplomats about a potential rift between Europe and the US. The United States rejected the proposal, but tensions in transatlantic relations continue to rise.

Propunerea lui Putin pentru Trump: Rusia și Iranul
Sursa foto: observatornews.ro

Tensiuni în relațiile transatlantice

Moscova a propus un parteneriat de tip quid pro quo Statelor Unite, conform căruia Kremlinul ar înceta să mai partajeze informații sensibile cu Iranul — cum ar fi coordonatele precise ale activelor militare americane din Orientul Mijlociu — dacă Washingtonul ar sista furnizarea de informații către Ucraina despre Rusia. Două surse familiare cu negocierile SUA-Rusia au declarat că această propunere a fost făcută de trimisul rus Kirill Dmitriev către emisarii administrației Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, în timpul întâlnirii lor de săptămâna trecută din Miami, scrie Politico. Statele Unite au respins propunerea, au adăugat sursele. Acestea, la fel ca toți ceilalți oficiali citați în acest articol, au beneficiat de anonimat din cauza sensibilității discuțiilor.

Existența unei astfel de propuneri a alarmat diplomații europeni, care se tem că Moscova încearcă să creeze o prăpastie între Europa și SUA într-un moment critic pentru relațiile transatlantice. Președintele american Donald Trump și-a exprimat furia față de refuzul aliaților de a trimite nave de război în Strâmtoarea Ormuz. Vineri, 20 martie, el și-a atacat din nou aliații NATO, numindu-i „LAȘI” și adăugând: „Vom ȚINE MINTE!”. Casa Albă a refuzat să comenteze, iar Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns solicitărilor.

Un diplomat UE a numit propunerea Rusiei „scandaloasă”. Acordul sugerat va alimenta probabil suspiciunile tot mai mari din Europa conform cărora întâlnirile Witkoff-Dmitriev nu aduc progrese concrete către un acord de pace în Ucraina, ci sunt văzute de Moscova ca o șansă de a atrage Washingtonul într-o înțelegere între cele două puteri care să lase Europa pe margine. Joi, 19 martie, Kremlinul a declarat că discuțiile de pace din Ucraina, intermediate de SUA, sunt „în așteptare”.

Rusia a făcut diverse propuneri SUA cu privire la Iran, toate fiind respinse, a declarat o altă sursă familiarizată cu discuțiile. Aceasta a precizat că SUA au respins și propunerea de a muta uraniul îmbogățit al Iranului în Rusia, informație raportată inițial de Axios. Rusia și-a extins schimbul de informații și cooperarea militară cu Iranul de la începutul războiului. Moscova furnizează imagini prin satelit și tehnologie pentru drone pentru a ajuta Teheranul să vizeze forțele americane din regiune. Kremlinul a numit aceste rapoarte „fake news”.

Trump a sugerat o legătură între schimbul de informații cu Iranul și Ucraina într-un interviu recent pentru Fox News, spunând că președintele rus Vladimir Putin „s-ar putea să-i ajute [pe iranieni] puțin, da, presupun, și probabil crede că noi ajutăm Ucraina, nu-i așa?”. SUA continuă să partajeze informații cu Ucraina, chiar dacă au redus alte forme de sprijin. Washingtonul a întrerupt scurt timp schimburile anul trecut, după o întâlnire dezastruoasă în Biroul Oval între Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Acea oprire bruscă a provocat haos printre aliați și a scos la iveală tensiuni profunde în parteneriatul cu Kievul.

Un diplomat european a încercat să minimizeze riscul propunerii rusești, menționând că președintele francez Emmanuel Macron declarase în ianuarie că „două treimi” din informațiile militare pentru Ucraina sunt furnizate acum de Franța. Totuși, schimbul de informații rămâne ultimul pilon crucial al sprijinului american, după ce administrația Trump a oprit majoritatea ajutoarelor financiare și militare anul trecut. Washingtonul livrează în continuare arme Ucrainei, dar sub un program condus de NATO în care aliații plătesc SUA pentru armament. Livrările de muniții critice pentru apărarea aeriană sunt însă sub presiune din cauza războiului SUA-Israel cu Iranul.

Recent, administrația Trump a decis să relaxeze sancțiunile asupra petrolului rusesc pentru a reduce presiunea pe piețele energetice, provocând critici dure din partea liderilor europeni, precum cancelarul german Friedrich Merz.