Tensiuni în Golful Persic
Situația de securitate din Golful Persic se degradează rapid, după ce conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran a generat perturbări majore în transportul de energie la nivel global, potrivit The Times. Ofițerii britanici din domeniul apărării au confirmat trimiterea unor ofițeri militari în Statele Unite pentru a contribui la planificarea redeschiderii Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul mondial cu petrol și gaze. Decizia vine într-un context tensionat, în care Iranul a avertizat că va ataca infrastructura energetică din regiune, iar prețurile petrolului au crescut semnificativ.
Criza s-a amplificat după ce, pe 18 martie, zăcământul de gaze Pars din Iran a fost lovit, într-un episod descris drept o escaladare majoră a conflictului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte. În urma atacului, autoritățile de la Teheran au anunțat că vor răspunde prin lovituri asupra infrastructurii petroliere și de gaze din întreaga regiune. Iranul a transmis că mai multe obiective din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar sunt considerate „ținte directe și legitime”, cerând evacuarea acestora înaintea unor posibile atacuri „în următoarele ore”.
În paralel, prețul petrolului Brent a crescut cu aproximativ 5%, depășind pragul de 108 dolari pe baril. Conflictul a dus deja la suspendarea transportului maritim din regiune, iar riscul unor daune de durată asupra infrastructurii energetice rămâne ridicat. Iranul a restricționat accesul în Strâmtoarea Hormuz pentru majoritatea navelor comerciale, în contextul în care unele dintre acestea au fost atacate. Situația a apărut după lansarea operațiunii militare „Epic Fury” de către SUA și Israel, la finalul lunii februarie.
Oficialii britanici au precizat că o echipă restrânsă de experți militari a fost trimisă la Comandamentul Central al SUA din Florida pentru a contribui la elaborarea unor opțiuni privind reluarea traficului maritim în zonă. Potrivit acestora, una dintre principalele temeri este prezența minelor marine în zonă. Un oficial britanic din domeniul apărării a declarat că situația este „extrem de dinamică” și că „nivelul amenințării este atât de ridicat încât puține state ar fi dispuse să trimită nave de război în mijlocul acestui pericol în acest moment”.
Ministrul britanic pentru forțele armate, Al Carns, a subliniat complexitatea situației, amintind că în 1987 au fost necesare 30 de nave de război pentru a escorta transporturile prin strâmtoare. În prezent, contextul este și mai complicat, având în vedere arsenalul Iranului, care include bărci rapide de atac, mine, rachete balistice și drone. „Aș spune că aceasta trebuie să fie o soluție multinațională. Nu suntem nici pe departe acolo în acest moment”, a declarat Carns, adăugând: „există un lucru mai rău decât să lucrezi cu aliații, și acela este să lucrezi fără ei”.
La rândul său, ministrul britanic al apărării, John Healey, a discutat situația cu omologi din Franța, Germania, Italia și Polonia, afirmând că „lucrăm cu aliații pentru a consolida securitatea regională și a proteja interesele britanice”. Ministrul britanic pentru pregătirea apărării, Luke Pollard, a subliniat importanța redeschiderii strâmtorii, afirmând că acest lucru este „absolut vital pentru comerțul global, pentru securitatea energetică și pentru partenerii noștri din regiune”.
Acesta a precizat că nu există o soluție rapidă: „Nu va exista o soluție rapidă sau ușoară”, adăugând că este nevoie de „un pachet complet de măsuri”, inclusiv soluții de asigurare. În același timp, fostul președinte american Donald Trump a transmis mesaje contradictorii privind viitorul regiunii. Într-o postare, acesta a sugerat că SUA ar putea lăsa responsabilitatea securizării strâmtorii în sarcina altor state: „Mă întreb ce s-ar întâmpla dacă am ‘termina’ ceea ce a mai rămas din statul iranian și am lăsa țările care folosesc această strâmtoare să fie responsabile”.
Premierul britanic Keir Starmer a declarat că își dorește încheierea rapidă a conflictului, afirmând: „Vreau să văd acest război încheiat cât mai repede posibil”.