Tensiuni între justiție și Executiv
Îccj avertizează reprezintă subiectul principal al acestui articol. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a avertizat că va da în judecată Guvernul, după ce coaliția de guvernare a decis să amâne plata unor drepturi salariale restante pentru magistrați, potrivit unui comunicat emis de instituție. Proiectul de buget trimis inițial de Ministerul Finanțelor includea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, în creștere cu aproximativ 50% față de anul anterior. Suma suplimentară urma să acopere plata unor drepturi salariale restante pentru magistrați, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Joi, coaliția a decis să amâne o parte dintre aceste plăți și să redirecționeze banii către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD. Amendamentul susținut de PSD „este finanţat prin diminuarea cheltuielilor de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Ministerului Public”, inclusiv a sumelor aferente unor hotărâri judecătorești. Înalta Curte, ordonator principal de credite pentru toate instanțele judecătorești, a transmis joi, printr-un comunicat de presă, că acuză Guvernul că ignoră decizii judecătorești definitive.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României, care în mod constant şi sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere şi afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervenţiile asupra regimului pensiilor şi continuând, în prezent, cu ignorarea obligaţiilor legale de executare a hotărârilor judecătoreşti definitive. Această evoluţie nu este una izolată. Ea reflectă o practică care ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept. Executarea hotărârilor judecătoreşti nu este opţională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreţionar”, se arată în comunicat.
Instanța supremă a transmis că drepturile stabilite prin hotărâri judecătorești sunt creanțe certe, protejate ca bunuri. Totodată, a arătat că amânarea repetată a executării lor, pe perioade lungi, afectează direct dreptul de proprietate și subminează securitatea juridică. ICCJ a anunțat că va iniția toate demersurile legale necesare, inclusiv că va da în judecată Guvernul, pentru a asigura sumele necesare plății drepturilor datorate magistraților.
„Instanţa supremă, în calitatea sa de ordonator principal de credite pentru instanţele judecătoreşti, nu poate accepta ca hotărârile pronunţate de instanţe să fie tratate ca simple opţiuni. Respectarea lor este o obligaţie constituţională şi internaţională a statului român. În aceste condiţii, Înalta Curte solicită încetarea practicilor de reeşalonare unilaterală. În absenţa unor măsuri conforme cu legea, vor fi iniţiate toate demersurile legale necesare, inclusiv o acţiune în justiţie pentru obligarea Guvernului să asigure sumele în vederea executării obligaţiilor exigibile. Statul de drept nu este negociabil”, se arată în comunicat.
ÎCCJ a somat public Guvernul, joi seară, precizând că executarea hotărârilor judecătorești este obligatorie și nu admite amânări sau interpretări arbitrare. Înalta Curte cere încetarea reeșalonărilor unilaterale de plăți și avertizează că, în lipsa unei conformări imediate, va acționa Executivul în judecată pentru a-l obliga să asigure fondurile necesare achitării tuturor obligațiilor restante.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României care în mod constant şi sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere şi afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervenţiile asupra regimului pensiilor şi continuând, în prezent, cu ignorarea obligaţiilor legale de executare a hotărârilor judecătoreşti definitive. Această evoluţie nu este una izolată. Ea reflectă o practică care ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept”, au transmis reprezentanţii ÎCCJ.
Magistrații au subliniat că punerea în executare a hotărârilor judecătorești este obligatorie, neputând fi supusă amânărilor sau aplicării discreționare de către Executiv. „Executarea hotărârilor judecătoreşti nu este opţională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreţionar. Atunci când obligaţiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeşalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, îşi arogă dreptul de a decide singur când şi cum îşi execută propriile obligaţii, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică”, arată magistrații.
Totodată, aceștia precizează: „Drepturile recunoscute prin hotărâri judecătoreşti reprezintă creanţe certe, protejate ca bunuri. Amânarea repetată a executării acestora, pe perioade extinse, afectează direct dreptul de proprietate şi subminează securitatea juridică”. Înalta Curte a reiterat faptul că hotărârile judecătorești sunt obligatorii, refuzând să accepte ca Executivul să le trateze drept simple recomandări sau opțiuni facultative: „Instanţa supremă, în calitatea sa de ordonator principal de credite pentru instanţele judecătoreşti, nu poate accepta ca hotărârile pronunţate de instanţe să fie tratate ca simple opţiuni. Respectarea lor este o obligaţie constituţională şi internaţională a statului român”.
În aceste condiţii, transmit magistrații, „Înalta Curte solicită încetarea practicilor de reeşalonare unilaterală. În absenţa unor măsuri conforme cu legea, vor fi iniţiate toate demersurile legale necesare, inclusiv o acţiune în justiţie pentru obligarea Guvernului să asigure sumele în vederea executării obligaţiilor exigibile”. De asemenea, ÎCCJ, arată că: „Statul de drept nu este negociabil. Hotărârile judecătoreşti nu sunt facultative. Guvernul nu poate evita la nesfârşit executarea acestora pentru că legea nu este opţională”.
Premierul Ilie Bolojan a anunţat, joi, o soluţie pentru susţinerea pachetului social în coaliţie, în contextul crizei bugetare şi al tensiunilor cauzate de războiul din Golf, după ședința din această dimineață. „Ţinând cont de situaţia bugetară, de criza care ţine de războiul din Golf şi de tot contextul în care ne găsim, s-a găsit o formulă prin care propunerea legată de pachetul social să fie susţinută de coaliţie”, a declarat Bolojan, citat de news.ro.
Premierul a explicat că analiza bugetului a dus la două opţiuni: creşterea deficitului pentru a acoperi amendamentele din Parlament sau reducerea altor cheltuieli. S-a ales cea de-a doua variantă, prin ajustarea fondurilor destinate drepturilor câştigate de magistraţi în urma unor sentinţe judecătoreşti anterioare.
„Am decis să reducem componenta de cheltuieli care ţinea de achitarea unor drepturi obţinute de magistraţi prin sentinţe care au fost câştigate în anii trecuţi”, a precizat premierul.