Tensiuni militare cu SUA
Danemarca pregătea reprezintă subiectul principal al acestui articol. Europa a fost la un pas de o criză majoră în ianuarie 2026, după ce oficiali danezi și aliați europeni au luat în calcul scenariul unei intervenții militare a Statelor Unite în Groenlanda, relatează Euractiv, care citează surse europene și articole apărute în presa daneză. Copenhaga ar fi pregătit inclusiv măsuri extreme pentru a bloca accesul trupelor americane pe insula arctică în sensul cel mai literal al cuvântului: a transportat explozibili în Groenlanda, cu scopul precis de a distruge pistele de aterizare din Nuuk și Kangerlussuaq, în caz că americanii ar fi demarat operațiuni militare, într-un scenariu considerat „de ultimă instanță”.
Informațiile sugerează că pregătirile nu au fost pur simbolice. În paralel cu desfășurarea de trupe, aeronavele daneze ar fi transportat inclusiv provizii de sânge, semn că autoritățile luau în calcul inclusiv posibilitatea unor victime. De asemenea, avioane de vânătoare F-35 au fost repoziționate și înarmate, trupe din mai multe state europene au fost trimise în Groenlanda, iar Franța ar fi fost pregătită să trimită sute de militari și sprijin naval și aerian. Sub acoperirea exercițiului NATO „Arctic Endurance”, desfășurarea militară a fost, în realitate, o pregătire pentru un scenariu de conflict.
Escaladarea tensiunilor a venit după operațiunea militară americană din Venezuela, la începutul lui ianuarie 2026. Pentru oficialii europeni, aceasta a fost dovada că administrația președintelui Donald Trump ar putea recurge la forță și în alte regiuni. În acest context, declarațiile repetate ale liderului american privind „dobândirea” Groenlandei au fost luate extrem de în serios. De altfel, Washingtonul nu a exclus explicit utilizarea forței pentru a obține controlul asupra teritoriului, declanșând o criză diplomatică majoră.
Reacția europeană a fost rapidă. Mai multe state NATO au trimis trupe în Groenlanda, într-un efort de a descuraja orice acțiune unilaterală. Danemarca a coordonat această mobilizare, sprijinită de aliați precum Franța, Germania, Suedia, dar și de către alte state europene. În paralel, NATO a analizat inclusiv o misiune specială în Arctica pentru stabilizarea situației.
Prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, a descris situația drept cea mai dificilă provocare de politică externă din ultimele decenii. Mai mult, liderul de la Copenhaga a sugerat o schimbare majoră de paradigmă: Statele Unite nu mai sunt percepute automat drept principalul aliat al Danemarcei, locul fiind luat de partenerii europeni și Canada.
În cele din urmă, tensiunile s-au redus după ce Donald Trump a renunțat la amenințările privind utilizarea forței, în urma presiunilor interne și externe.
Totuși, episodul a lăsat urme adânci în relațiile transatlantice și a accelerat discuțiile despre autonomia strategică a Europei, consolidarea apărării în Arctica și rolul NATO într-un context geopolitic tot mai tensionat.