Legislația japoneză și intervenția militară
Prim-ministrul Japoniei, Sanae Takaichi, a declarat miercuri că doar anunțarea unui armistițiu în războiul americano-israelian împotriva Iranului este condiția pentru ca guvernul său să înceapă să analizeze posibilitatea desfășurării de nave militare pentru a escorta petrolierele în Strâmtoarea Ormuz, relatează Agerpres. "Nu spun că ar fi imposibil să contribuim odată ce un acord de armistițiu a fost implementat și stabilit. În acel moment, îl vom lua în considerare cu seriozitate. (...) Pentru o desfășurare, condiția este ca armistițul să fie stabilit în mod ferm", a subliniat ea în fața Parlamentului japonez.
Takaichi a răspuns astfel la întrebările unui deputat care insista asupra limitărilor legale ale țării asiatice, a cărei Constituție consacră pacifismul și cere renunțarea totală la război, în privința trimiterii de active militare într-o zonă de conflict după o solicitare în acest sens din partea președintelui american Donald Trump. În acest sens, premierul japonez a subliniat că guvernul său nu va lua măsuri care încalcă legislația țării și a spus că se va ocupa să îi "reamintească" președintelui american Donald Trump că legislația internă restricționează desfășurarea forțelor armatei japoneze.
Aceste declarații au loc cu o zi înainte ca Takaichi să fie primită la Casa Albă de către președintele SUA. Războiul care a afectat aprovizionarea mondială cu petrol are un impact puternic asupra Japoniei, dependentă de transporturile prin Strâmtoarea Ormuz. De asemenea, șefa executivului japonez a menționat că în 2019, după câteva atacuri asupra navelor petroliere pe care Washingtonul le-a atribuit Iranului, Tokio a trimis un distrugător și un avion de patrulare implicate în operațiuni antipiraterie în apropierea Somaliei pentru a aduna informații în zonă, dar atunci navele au rămas în afara Strâmtorii Ormuz.
Premierul Sanae Takaichi a fost pusă într-o situație dificilă după ce președintele Donald Trump a apelat la Japonia și la alte țări să desfășoare nave de război în Strâmtoarea Ormuz, subliniind dependența energetică a Japoniei față de această rută controlată de Iran. În acest context, este important de menționat că Japonia, conform Constituției sale, adoptă o politică pacifistă, ceea ce complică posibilitatea unei intervenții militare.
În paralel, India a trimis cel puțin șase nave militare în zona Strâmtorii Ormuz pentru a-și escorta petrolierele și a asigura tranzitul sigur al combustibilului, ca parte a misiunii „Sankalp”. Această acțiune vine pe fondul tensiunilor crescânde din regiune și al blocării a 22 de nave sub pavilion indian. Navele vor fi amplasate la est de strâmtoare, fără a intra în canalul navigabil propriu-zis, escortând navele până în apele sigure din partea de nord a Mării Arabiei.
Operațiunea se desfășoară în cadrul misiunii „Sankalp”, lansată în 2019 pentru a asigura securitatea navigației comerciale și a proteja interesele maritime ale Indiei în Golful Persic. India a asigurat deja tranzitul în siguranță al două tancuri de stat cu gaz lichefiat și poartă negocieri cu Iranul privind trecerea altor câteva nave cu combustibil. Prim-ministrul Narendra Modi a discutat săptămâna trecută situația din regiune cu președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, inclusiv modalitățile de asigurare a trecerii nestingherite a navelor.
În același timp, New Delhi nu a răspuns direct la apelul președintelui american Donald Trump adresat altor țări de a trimite nave de război în strâmtoare. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Indiei, Randhir Jaiswal, a declarat că această chestiune „nu a fost discutată cu SUA în cadrul unor consultări bilaterale”. Strâmtoarea Ormuz este practic închisă de la sfârșitul lunii februarie, când SUA și Israelul au început o operațiune militară împotriva Iranului.
Prin strâmtoare trec aproximativ 20% din livrările mondiale de petrol, iar blocarea acesteia a dus deja la o penurie acută de gaz în India, care primește aproximativ 90% din importurile de gaz lichefiat din Orientul Mijlociu. Cu câteva zile înainte, Trump a îndemnat țările europene și alte țări să se alăture eforturilor militare de deblocare a strâmtorii, însă o serie de aliați, printre care Franța și Germania, au refuzat.
Ca răspuns, liderul american a calificat această decizie drept „o greșeală foarte proastă” și a declarat că trebuie „reflectat” asupra continuării apartenenței SUA la NATO.