Conflict și veto în Consiliu
La summitul Uniunii Europene din Bruxelles, desfășurat pe 19 martie 2026, liderii europeni nu au reușit să-l convingă pe premierul ungar Viktor Orbán să renunțe la veto-ul aplicat împrumutului de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. Conform unei declarații a președintelui Consiliului European, António Costa, comportamentul lui Orbán a fost calificat drept „inacceptabil” și contrar principiilor de cooperare ale Uniunii. "Niciun lider nu a încălcat vreodată această linie roșie", a subliniat Costa, evidențiind importanța sprijinului financiar pentru Ucraina în contextul războiului cu Rusia.
Potrivit datelor furnizate de Consiliul European, de la începutul conflictului, statele membre au acordat Ucrainei ajutoare în valoare de 194,9 miliarde de euro, iar un nou pachet de 90 de miliarde a fost convenit în decembrie 2025. Cu toate acestea, veto-ul Ungariei a blocat progresele, ceea ce a stârnit reacții negative din partea altor lideri europeni.
Viktor Orbán a justificat poziția Budapestei, afirmând că țara sa nu va susține nicio decizie pro-ucraineană până la reluarea livrărilor de petrol prin conducta Drujba. "Petrolul trebuie să ajungă în Ungaria – abia atunci se va deschide un nou capitol", a declarat Orbán, subliniind că securitatea energetică a Ungariei este prioritară.
Criticile din partea altor lideri, inclusiv premierul slovac Robert Fico, care a susținut că țara sa suportă consecințele blocării ajutoarelor, au evidențiat tensiunea din cadrul discuțiilor. Fico a subliniat că Slovacia se alătură Ungariei în opoziția față de împrumutul pentru Ucraina, adăugând că este necesar ca Ucraina să permită accesul inspectorilor pentru a verifica starea conductei.
Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, miniștrii de externe din Ungaria și Slovacia au exprimat nemulțumirea față de eforturile lente de reparare a conductei Drujba, esențială pentru aprovizionarea cu petrol. "Ne așteptam la o abordare mult mai activă și decisivă", au scris ei, subliniind impactul asupra securității energetice în regiune.
Liderii europeni au discutat de asemenea despre escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a dus la creșterea prețurilor la energie. Premierul belgian Bart De Wever a afirmat că trebuie menținută presiunea asupra Rusiei și a subliniat necesitatea de a sprijini Ucraina. "Susținem cu tărie cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei", a declarat el.
În contextul criticilor adresate Ungariei, miniștrii europeni au discutat despre posibilitatea activării procedurii din Articolul 7, care ar putea conduce la suspendarea dreptului de vot al Ungariei în Uniune. "Comportamentul Ungariei reprezintă un nou minim istoric", a declarat ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessica Rosencrantz, subliniind că obstrucționismul nu mai poate fi tolerat.
Un alt subiect important al summitului a fost situația din Orientul Mijlociu, unde atacurile asupra infrastructurii energetice au generat îngrijorări în rândul liderilor europeni. Emmanuel Macron a cerut un moratoriu asupra atacurilor care vizează infrastructura civilă, pledând pentru o revenire la dialog. "Franța pledează pentru o dezescaladare în regiune", a afirmat Macron.
Pe fundalul acestor discuții, premierul spaniol Pedro Sánchez a condamnat războiul din Iran, catalogându-l drept „ilegal” și a cerut reducerea tensiunilor. De asemenea, a subliniat importanța respectării angajamentelor Uniunii Europene față de Ucraina.
În concluzie, summitul a evidențiat diviziunile din cadrul Uniunii Europene în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina și securitatea energetică, iar lipsa unui acord cu privire la împrumutul de 90 de miliarde de euro subliniază provocările cu care se confruntă blocul comunitar în fața situației geopolitice actuale.
Se așteaptă ca discuțiile să continue în următoarele întâlniri ale Consiliului European, unde liderii vor căuta soluții pentru a depăși impasul actual.