Măsuri în contextul crizei energetice
La 19 martie 2026, secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Scott Bessent, a anunțat că administrația americană ar putea suspenda sancțiunile asupra petrolului iranian aflat în tranzit. Potrivit lui Bessent, această măsură ar putea include aproximativ 140 de milioane de barili de petrol, echivalentul a 10 până la 14 zile de aprovizionare. "În zilele următoare, este posibil să ridicăm sancțiunile pentru petrolul iranian aflat pe apă. Vom folosi barilii iranieni împotriva iranienilor pentru a menține prețul scăzut în următoarele 10 sau 14 zile", a declarat Bessent, conform Associated Press.
Această decizie a fost luată pe fondul unei creșteri semnificative a prețului petrolului, care a atins recent 119 dolari pe baril pentru petrolul Brent, marcând o creștere de 5.6%. De asemenea, țițeiul West Texas Intermediate a ajuns la 96.39 dolari pe baril, comparativ cu prețurile de aproximativ 70 de dolari pe baril înainte de izbucnirea conflictelor din Orientul Mijlociu. Creșterea prețurilor este îngrijorătoare, având în vedere impactul asupra economiilor locale și globale.
Conform datelor Agenției Internaționale pentru Energie, fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz au scăzut semnificativ, de la aproximativ 20 de milioane de barili pe zi la un nivel mult mai scăzut, ceea ce a dus la cea mai mare întrerupere a aprovizionării din istorie. Bessent a declarat că blocada actuală este o "strangulare temporară" și a solicitat aliaților americani să contribuie la securizarea acestei rute vitale pentru transportul petrolului.
Criticii acestei măsuri susțin că relaxarea sancțiunilor ar putea avea consecințe nefaste pe termen lung, facilitând astfel regimul iranian în obținerea de venituri suplimentare. Expertul în politici energetice, Dr. Andrei Ionescu de la Universitatea din București, a comentat: "Această decizie ar putea întări poziția Iranului pe piața globală, permițându-le să-și finanțeze activitățile regionale, ceea ce nu este dorit de mulți dintre aliații noștri".
În plus, o altă măsură luată de administrația americană a fost aceea de a oferi o derogare de 30 de zile pentru utilizarea petrolului rusesc aflat pe mare, o acțiune care a fost interpretată ca o tentativă de a contracara efectele negative ale sancțiunilor impuse Rusiei. Bessent a adăugat că această măsură se aplică strict petrolului aflat deja în tranzit și nu va aduce beneficii financiare semnificative guvernului rus.
De asemenea, Bessent a subliniat că există mai multe pârghii la dispoziția administrației pentru a stabiliza piețele energetice, inclusiv posibilitatea de a elibera mai mult petrol din Rezerva Strategică de Petrol (SPR). Deja, 172 de milioane de barili au fost puși la dispoziție din SPR pentru a ajuta la atenuarea crizei.
Între timp, un purtător de cuvânt al Departamentului Energiei a declarat că, în prezent, nu există planuri pentru o nouă eliberare de rezerve, deși discuțiile despre o posibilă eliberare suplimentară de 100 de milioane de barili continuă. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a menține prețurile sub control și pentru a asigura o aprovizionare stabilă pe piețele globale.
În concluzie, suspendarea sancțiunilor pentru petrolul iranian ar putea avea implicații semnificative nu doar pentru economia globală, ci și pentru stabilitatea regiunii. Este crucial ca autoritățile să monitorizeze îndeaproape efectele acestor măsuri și să colaboreze cu aliații internaționali pentru a găsi soluții durabile.
Următoarele zile vor fi decisive în determinarea impactului acestor decizii asupra piețelor energetice și asupra relațiilor internaționale.