Statut special pentru București
Miklos Zoltan, deputat UDMR, a declarat că Uniunea salută adoptarea bugetului pe 2026, chiar dacă acest proces a fost întârziat. Într-o declarație făcută în Parlament pe 19 martie 2026, Zoltan a subliniat importanța stabilirii țintei de deficit bugetar la 6,2% din PIB, o scădere care respectă angajamentele de consolidare bugetară. "Acest lucru ne permite să gestionăm finanțele publice și datoria publică în mod responsabil și sustenabil. De asemenea, apreciem alocarea de sume record pentru investiții, care ajung până la 8% din PIB în 2026 pentru proiecte de interes național și local", a spus el.
Cu toate acestea, deputatul UDMR a evidențiat și aspectele negative ale bugetului, în special în ceea ce privește finanțarea Bucureștiului. "A reieșit încă o dată că Capitala are țară și nu invers. Capitala va fi scutită de contribuția la fondul de solidaritate care afectează toate celelalte comunități, iar sectoarele vor beneficia de scutiri de la tăierea veniturilor, tăiere care îi afectează pe toți primarii din țară care au venituri pe locuitor peste medie. Așadar, țara este solidară cu Capitala, dar Capitala nu este solidară cu nimeni altcineva. Mesajul transmis este unul grav: în România, este posibil să fii incompetent, lipsit de viziune și neglijent, iar țara vine să te salveze. Practic, recompensăm risipa", a subliniat Zoltan.
El a adăugat că un alt neajuns al construcției bugetare este reținerea la bugetul central a unei părți semnificative din impozitul pe venit, contrar principiilor stabilite în legea finanțelor publice locale. "An de an, astfel de derogări erodează capacitatea autorităților locale de a planifica pe termen lung. Avem încredere că este doar un mecanism temporar și că din 2027 aceste derapaje vor dispărea, astfel încât solidaritatea să vizeze toată lumea și impozitul pe venit să revină integral bugetelor locale", a concluzionat deputatul.
Critica sa vine pe fondul unor dezbateri intense în Parlament, unde UDMR a susținut măsuri de protecție pentru categoriile sociale vulnerabile, cum ar fi pensionarii cu venituri mici și familiile în dificultate. "Astfel de măsuri sunt esențiale și au fost susținute constant de UDMR", a afirmat el.
În context european, România se confruntă cu provocări similare în gestionarea bugetelor locale și regionale, iar comparațiile cu alte state membre ale Uniunii Europene ar putea evidenția inegalitățile în alocarea fondurilor. De exemplu, în 2024, alte state din UE au reușit să implementeze politici fiscale mai echitabile, respectând principiile de solidaritate și coeziune regională.
Critica lui Miklos Zoltan reflectă o îngrijorare mai largă în rândul autorităților locale din România, care se simt adesea neglijate în fața intereselor capitalei. Experți locali și reprezentanți ai primăriilor din diverse județe au subliniat faptul că tratamentele preferențiale pentru București ar putea crea un precedent periculos pentru echitatea financiară în țară.
În concluzie, deși UDMR apreciază progresele înregistrate de bugetul pe 2026, criticile aduse statutului special al Bucureștiului și impactul acestuia asupra autorităților locale sugerează că este nevoie de o reformare semnificativă a modului în care sunt gestionate fondurile publice în România.
Un dialog constructiv între autoritățile centrale și cele locale ar putea fi esențial pentru a asigura o dezvoltare echitabilă și sustenabilă în întreaga țară.