Impactul inflației și al austerității
România ultimilor ani a fost profund marcată de măsuri fiscale care au generat inflație. Potrivit datelor oficiale, consumul în rândul populației a fost inhibat, iar salariile nu mai reușesc să țină pasul cu scumpirile. La 19 martie 2026, România își consolidează rolul de lider în topul negativ al statelor europene inflaționiste. Țara noastră consemnează o inflație de 9-10%, de patru ori mai mare față de media europeană, iar „motoarele” economice din blocul comunitar se află la sub 1%. „Cei mai săraci dintre cetățeni au fost sever afectați, iar cei cu venituri medii se află într-o situație tot mai gravă,” a declarat economistul Radu Nechita pentru Ziare.com. Majorarea TVA-ului, a accizelor și alte politici guvernamentale din ultimii ani au generat creșteri de prețuri la carburanți, la energie și, automat, la toate produsele și serviciile. În acest context, se prefigurează o criză socială: diverse categorii profesionale au anunțat că sunt gata să organizeze proteste și greve.
În ciuda contextului internațional, cetățenii din Vest își mai permit să economisească. Raportat la venitul mediu, aceștia plătesc până la trei ori mai puțini bani pe mâncare decât cetățenii cu salariul mediu din România. Alimentele au prețuri asemănătoare cu cele din țara noastră, dar veniturile populației vestice sunt semnificativ mai mari. De asemenea, francezii, germanii sau austriecii plătesc mai puțini bani pe chirie, raportat la venitul mediu. Diferențe majore sunt și la carburanți, o altă cheltuială frecventă în viața de zi cu zi a cetățenilor activi. În Germania și Franța, carburanții sunt de trei ori, respectiv de două ori mai ieftini decât în România, raportat la salarii.
Ziare.com a realizat o analiză comparativă a prețurilor, din data de 17 martie 2026, bazată pe datele publice de pe Numbeo.com - Cost of Living. Salariile și prețurile arată astfel: Salariul mediu lunar net: România - 934,76 euro, Franța - 2.447 euro, Germania - 2.976 euro, Austria - 2.624 euro. Prețul chiriei pentru o garsonieră în afara zonei centrale: România - 330,03 euro (35% din salariul mediu net), Franța - 601 euro (24,5% din salariul mediu net), Germania - 831,10 euro (27,9% din salariul mediu net), Austria - 712,34 euro (27% din salariul mediu net).
Abonamentul la telefon în România costă 7,2 euro (0,77% din salariul net), comparativ cu 19,32 euro în Franța (0,78% din salariul net) și 23,68 euro în Germania (0,79% din salariul net). Prețul pentru 1 litru de benzină în România este de 1,45 euro (0,15% din salariul net), în timp ce în Franța este 1,76 euro (0,07% din salariul net) și în Germania 1,71 euro (0,05% din salariul net).
La început de martie, Antonella Bassani, vicepreședinta Băncii Mondiale, a declarat că în ultimele decenii, puterea de cumpărare a cetățenilor din România a crescut semnificativ. „Veniturile pe cap de locuitor au crescut de la 30% din media europeană, la aproape 80% în termeni de putere de cumpărare”, a precizat Bassani. Deși România se află în continuare la coada clasamentului la nivelul UE din punctul de vedere al puterii de cumpărare a cetățenilor, economistul Radu Nechita afirmă că afirmațiile oficialului Băncii Mondiale sunt valide. Potrivit acestuia, decalajele față de Vest s-au mai redus față de acum câteva decenii.
În opinia lui Nechita, „Comparând situația de acum a românilor față de media UE cu situația românilor față de media UE din urmă cu un sfert de secol, am redus semnificativ decalajele. Altfel spus, nivelul nostru de trai s-a ameliorat, nu doar absolut, ci și relativ.” Deși, 80% dintre cetățeni consideră că „România se îndreaptă într-o direcție greșită”, Nechita subliniază că frustrarea provenită din obiceiurile clasei politice este un factor major. „Frustrarea provine din obrăznicia unei clase politice care se consideră deasupra legii,” a adăugat acesta.
În concluzie, România se confruntă cu o criză economică profundă, caracterizată prin inflație crescută și stagnare economică. Cu toate acestea, perspectivele pe termen lung sugerează o ameliorare a puterii de cumpărare, dar acest lucru depinde de măsurile politice și economice adoptate de guvern. Este esențial ca autoritățile să abordeze problemele structurale pentru a preveni o criză socială mai amplă.
Ceea ce va urma este incert, dar este clar că acțiunile guvernului vor avea un impact semnificativ asupra viitorului economic al României.